Kosson

Emilia Sinov - Braşov, formator naţional Proiect CDI
Gheorghe Pupeză -  Sibiu, formator naţional Proiect CDI

În România, începând cu anul 2000, prin proiectul bilateral româno-francez lansat de Ministerul Educaţiei şi Ambasada Franţei la Bucureşti, au fost amenajate în mod oficial aproximativ 2000 de Centre de Documentare şi Informare (CDI), în toate judeţele ţării, în şcoli generale şi licee, atât în rural cât şi în urban.
Acestui demers i se mai adaugă altele două: formarea iniţială în sistem universitar a resursei umane ce deserveşte CDI-ul, profesorul documentarist, şi asigurarea legitimităţii CDI-ului şi a meseriei de profesor documentarist, prin completările aduse Legii 128 şi reglementările OMECT Nr.5689/2008 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a CDI şi fişa postului profesorului documentarist.

Ce aduce nou CDI-ul faţă de ruda sa apropiată, biblioteca şcolară ?
1. Forma de organizare a CDI-ului este un important element de noutate. Organizarea spaţiilor după funcţiile sale, accesul liber la documente pentru utilizatori, echipamentul informatic şi audio-video pus la dispoziţie, ambientul plăcut, arhitectura sa modulară şi multifuncţională, toate acestea dau dimensiunea CDI-ului de mediu informaţional în care se formează competenţele infodocumentare ale elevilor.
2. Profesorul documentarist este şi el o noutate; prin formarea sa iniţială, prin misiunile sale, şi mai ales prin poziţia ocupată, cea de cadru didactic. „Auxiliaritatea” bibliotecarului dispare în acest fel, ca şi marginalizarea sa. Mai rămân de schimbat mentalităţile şi atitudinile celorlalţi faţă de  noua categorie de personal didactic.
3. Publicul pe care îl deserveşte: elevi, cadre didactice dar şi membri ai comunităţii locale.

Stimați colegi,

Comisia Europeană prin intermediul Grupului de Reflecție („Comitetul Înțelepților”) a lansat o consultare privind stimularea prezentării online a patrimoniului cultural european

Acest grup de reflecție intitulat „Comitetul Înțelepților” i-a fost încredințată misiunea de a face recomandările pentru accelerarea digitizării și a expunerii online a patrimoniului cultural. Comitetul înțelepților dorește să culeagă de la toate părțile interesate (cetăţeni, instituţii culturale, autorităţile publice, companii private, ONG-urile, instituţiile academice) părerile privind procesele de transpunere a operelor culturale în cunoaștere accesibilă online.
Sunteți invitat să participați prin completarea chestionarului online până la data de 30 septembrie.
Mai multe informații la biroul de presă.

De curând proiectul european PARSE.Insight a emis un raport care conține parcursul pentru o posibilă infrastructură de date. În conținut este adoptat modelul OAIS iar multe dintre formulări sunt construite după conceptele modelului standard. Astfel, parte din terminologia adoptată de raport este împrumutată direct din standard având aceeași însemnătate.
În ceea ce privește datele, raportul distinge patru roluri distincte: finanțare, cercetare, publicare și stocare/rezervare

Care sunt cerințele pentru o infrastructură necesară datelor rezultate din cercetare?

De fapt este o infrastructură care trebuie să ia în calcul trei factori importanți: prezervarea, reutilizarea datelor și accesul. Raportul face o analiză a necesităților pentru o astfel de infrastructură expunând amenințările la care sunt supuse datele față în față cu posibilele rezolvări:

La finalul lunii iunie Biblioteca Academiei Române a găzduit seminarul cu tema Cultura clasică și metode scientometrice, unde am avut ocazia de a prezenta auditoriului modalitățile prin care se poate crește impactul rezultatelor cercetării științifice prin metode scientometrice.
În prezentarea atașată mai jos veți putea găsi punctate etapele și instrumentele care conduc la o vizibilitate crescută a rezultatelor de cercetare precum și o invitație la deschiderea accesului la acestea.Metode scientometrice, prezentare biblioteca academiei

O completare cu mai multe amănunte privind tematica vizată puteți să accesați și lucrarea ce va fi prezentată la reuniunea IFLA de anul acesta dedicată Accesului Deschis: http://www.ifla.org/files/hq/papers/ifla76/155-repanovici-en.pdf

Libraries, Archives and Museums (LAMs) should respond as one articulated entity to the user informational needs and to the demands of the scholarly electronic communication. LAMs are stepping forward into the arena of digital stewardship and this move requires new skills and abilities. The specialists are adapting practices and instruments to the pressing needs for digital curation and preservation. The necessity for an active and continuous partnership between the information-intensive organisations, the scholarly community and general public, must be ensured while incorporating the paradigm of guiding the user and empowering the researcher. There are important questions that future digital stewardship raises related to how the professional profile will look like for those powering the specialised structures put in place to safeguard cultural and scientific heritage. What will be the core competences based on what set of skills and abilities? How will the facilities look like? What will be the general environment, and most importantly, will there be a space for common knowledge exchange for those entrusted with maintaining vast bodies of information. The article searches for answers related to the shifting core competencies, future set of skills and abilities and how future facilities will be shaped by these evolutions. The first step is the establishment of spaces especially destined for knowledge exchange to help converge disciplines within LAM framework. Different structural and cultural chances are revealed, starting from job adverts up to the policies addressing the needs of information and knowledge management.

The full content of the paper may be accessed from http://www.kosson.ro/index.php?option=com_docman&task=doc_download&gid=33&Itemid=46&lang=ro

Dear colleagues, if there are other ideas you would like to contribute or just to point out some particular aspects, please write them down as comments or send a message to kosson[at]gmail.com