reprezentare logo Kosson

Tehnologie, biblioteci, arhive și mulți biți

Pentru cei interesați de materialul pe care-l produc pentru învățarea limbajului de programare JavaScript și în urma unor recomandări venite prin intermediul unui chestionar online, vă ofer capitolul introductiv pentru a avea un prim contact.

Acesta este modul în care va apărea cartea tipărită și sper să vă facă îndeajuns de curioși pentru a dori să citiți întregul material.

Dedic acest efort copiilor și vouă, celor curioși, care veți învăța mai întâi prin a înțelege.
Este pentru voi, cei care lucrați în biblioteci și în alte instituții de memorie. Motivul pentru care vi se adresează vouă este nevoia unei noi abordări a practicii în contactul permanent cu informația și cu reprezentările atât de bogate ale acesteia.

Ceea ce am realizat după un efort de câțiva ani de acumulare personală, este faptul că nu există materiale de învățare prea multe în domeniul programării care să explice și cu ajutor vizual extins concepte și situații pe care anumite abstractizări ale unui limbaj le expune celor nefamiliarizați. Vizualizare nu înseamnă să te filmezi cum scrii cod pe care îl povestești. Aici mă gândesc la faptul că este nevoie să desenezi, să vezi cu ochii minții posibilele reprezentări ale abstractizărilor. Această lucrare dorește să ofere îndeajuns de mult suport vizual pentru a realiza scopul de învățare.

Acesta este și un efort de a lărgi baza de acces în limba română către un nou instrument de expresie: programarea. Chiar dacă limbajul de programare își găsește expresia prin cuvintele limbii engleze, nu există niciun motiv să nu pornești pentru că există o barieră de limbă. Setul acestora este mic și nu este nimic dificil în a le înțelege. Amânarea pentru momentul când vei învăța engleza este neproductivă și ce-ar fi o experiență de învățare a unui lucru nou fără mici provocări? Toate cuvintele rezervate în limba engleză vor fi traduse ca înțeles și voi puncta acolo unde este necesară lămurirea termenilor. Nu vei fi singur, te voi seconda acolo unde știu că e greu, unde nu face sens din prima.

Pentru că această lucrare se adresează și specialiștilor din științele informării și prin extensie tuturor celor din domeniul umanioarelor digitale, accentuez faptul că nu mai poate fi despărțită nevoia de a dobândi noi abilități, de cerința de a le pune în practică. Ceea ce doresc să subliniez este că aproape toate serviciile moderne ale unei instituții de memorie sau de cercetare nu mai pot fi gândite fără o formă sau alta de prelucrare a datelor și informațiilor, fie că este remodelare, regăsire după șabloane sau prezentarea lor către comunitate ori interconectarea cu alte seturi ori sisteme de gestiune.

Add a comment

SolutionForODT

Pentru că a fost un chin pentru mine să găsesc o soluție pentru paginarea unei cărți dedicate programării în Javascript.

Pentru a introduce cod colorizat, mai întâi iei textul sursă, îl introduci în https://tohtml.com/jScript/ după care copiezi ce este în Previe într-un fișier Writer (LibreOffice). Salvezi fișierul iar în Scribus faci un frame de text și imporți odt-ul. Modifici fontul să fie un Courier sau un FreeMono și cam asta ar fi.

Asta mi-a luat vreo câteva zile să găsesc soluție. Sper să vă taie timpul de căutare!

Add a comment
Pentru toți cei care au nevoie de materiale de referință pentru a înțelege anumite aspecte ale limbajului de programare JavaScript, vă invit să considerați spre consultare acest prim release oficial de la https://github.com/kosson/javascript-invat-eu-inveti-si-tu/releases/tag/0.0.1 Este un efort de doi ani deja și încă nu s-a încheiat. Cu drag pentru voi toți. Add a comment
Aceste gânduri s-au născut în timpul pregătirii unei prezentări pentru conferința PUBMET, care s-a desfășurat la Zadar, Croația.

Prezentarea o puteți descărca de la următorul link: http://www.slideshare.net/kosson/research-output-as-api-accessible-data

Am visat un vis a unui spațiu colaborativ dincolo de suferințele și convulsiile domeniului comunicării științifice și al prezervării patrimoniului cultural nativ-digital existent. Este un vis tehnologizat a unuia care închide monitorul rar pentru a visa astfel de vise... cel puțin pentru o perioadă.

Prima întrebare este și prima provocare: la ce servește aprecierea printr-un indicator care este contestabil?

Alunecând în vis către nucleu, am văzut un singur limbaj de programare dinamic (JavaScript) care să unească serverul/ele (Node.js) cu aplicația clientului (HTML5 + CSS3), care folosește același limbaj (JavaScript) pentru a construi dinamic aplicația.
Am văzut că datele în sine sunt reprezentate ca un subset al aceluiași limbaj de programare (JSON-LD). Am văzut baza de date care era motorizată tot de JavaScript (MongoDB) și am văzut și motorul de căutare care folosește tot JavaScript (JSON) pentru a face interogările către bază iar rezultate se întorc către client tot în aceeași formă. Add a comment

Pentru cei interesați de o resursă deschisă dedicată înțelegerii JavaScript, vă invit să accesați bit.ly/JS-tu-eu

Va fi actualizată cât de des posibil iar scopul final este un manual vizual, care să vină în sprijinul celor care doresc să netezească multe asperități legate de acest limbaj de programare. Resursa nu este una finală și poate suferi multe modificări de acum încolo.

Unele lucruri sunt abia la început, altele chiar sunt bine ilustrate, dar vă las să aruncați un ochi.

Add a comment

Pentru că este weekend și orice legat de muncă mă face să mă gândesc la o țară caldă, m-am uitat la lista de proiecte de plăcere. Și am găsit notat că trebuie să fac o instalare de LibraryBox. Am aflat că pe 29 decembrie, 2015 lansaseră o versiune actualizată și mă mâncau degetele. Deci, un stick luat de la PirateBox-ul vechi (PirateBox-ul l-am dotat cu un stick e 8 G și am actualizat firmware-ul) și am pus ddwrt-ul și peste am TP-LINK-ul meu MR3040 am pus ultima versiune de LibraryBox.

Trebuie spus din capul locului că LibraryBox este un proiect dezvoltat din codebase-ul celor de la PirateBox: https://www.piratebox.cc

DSC 0030

Pot spune că are o interfață ok, are funcționalitatea lui PirateBox, dar nu are posibilitatea de încărcare a resurselor din interfața web. Acesta este un mare minus față de proiectul original. Deci, cred că voi mai folosi mult și bine PirateBox pentru că tocmai asta era șmecheria, de fapt, să poți distribui rapid resurse între colegi... Nițel dezamăgit.

LibraryBox 2.1 2016 01 16 15 57 19

Add a comment

 flippingCardCSS

Primul pas este crearea unei liste.
Un element de listă conține două divuri care conțin fața și verso.
Fața are un șir iar pe verso este o imagine.

<div>
  <ul>
    <li>
      <div>1</div>
      <div>
        <img src="/card.svg" alt="verso de card">
      </div>
    </li>
    <li>
      <div>2</div>
      <div>
        <img src="/card.svg" alt="verso de card">
      </div>
    </li>
    <li>
      <div>3</div>
      <div>
        <img src="/card.svg" alt="verso de card">
      </div>
    </li>
    <li>
      <div>4</div>
      <div>
        <img src="/card.svg" alt="verso de card">
      </div>
    </li>
  </ul>
</div>

Stilizarea listei
1. Dai dimensiuni fiecărui element al listei
2. Pui culoare fundalului pentru a vedea efectul diferitelor transformări
3. Float la stânga și scoți bulleturile afișate în listei
4. Pentru că folosim svg-uri, va trebui să le dăm dimensiune și acestora
5. Ceva distanță se pune cu margin între elemente

li-urile la primirea dimensiunilor

li urile primesc dimensiuni 300wh

  
  li {
  width: 300px;
  height: 300px;
  background: green;
  list-style: none;
  float: left;
  margin-right: 30px;
  margin-bottom: 30px;
}

li img{
  width: 300px;
}
  
Add a comment

Extinderea prototipului - schemă

Sper să vă ajute să înțelegeți mai bine așa-zisa „moștenire” prin prototip în JavaScript.

JavaScript un mecanism clasic de moștenire așa cum este așteptat în cazul tipic al moștenirii unei clase copil a caracteristicilor clasei părinte, în fapt, o copiere a acestor caracteristici, după care se nu mai există nicio relație la instanțierea într-un obiect, nu există în JavaScript. De fapt, se poate vorbi de o „delegare comportamentală” și nu de o moștenire în sensul clasic. Obiectele stabilesc legături prototipale prin care se pot face delegări pe lanțul prototipal.

Add a comment

Pentru că există foarte puțină documentați în limba română pentru JavaScript m-am hotărât să scriu și eu câte ceva. Pentru că îmi place să și desenez, am făcut o schemă după explicațiile lui Kyle Simpson.

JavaScript este un limbaj bazat pe moștenire prototipală - prototypal inheritance

Mantre
- Nu există clase!
- Motorul Javascript construiește automat o metodă Obiect în obiectul window. Această metodă are un obiect foarte important care se numește prototype.
- În cazul tuturor funcțiilor, motorul JavaScript generează un obiect prototype (numeFunctie.prototype).
- Funcțiile sunt legate de obiectul prototip prin metoda .constructor
- Funcțiile nu sunt cele care generează obiectul prototype.
- Fiecare funcție are un prototype object diferit.
- O funcție apelată cu ```new``` în fața sa este un constructor.
- Obiectele pot moșteni alte proprietăți direct din alte obiecte
- [[Prototype]], adică proprietatea .prototype este o legătură de la un obiect la altul. Se obține legătura prin Object.create() sau ca efectul numărul 2 al folosirii cuvântului cheie ```new```. Mecanismul pe care-l realizează .prototype este unul de delegare a cererii pentru referința unei proprietăți sau metode către un oiect mai sus pe lanțul prototipal către un alt obiect.

Add a comment

Subcategorii

Diverse prezentări ale unor produse sau edificii ori servicii.

Da, viitorul este unul al mașinilor și al oamenilor care consumă date exprimate lizibil pentru amândoi. aici sunt pașii mei în a înțelege resorturile și eforturile spre acest punct.

Locul în care respectul meu se îndreaptă spre cei mai mari ca mine. Muuuult mai mari ca mine.

Categoria backlogurilor

Pentru că am să împărtășesc și din experiențele mele în lucrul cu softwareul, fie că-l scriu, fie că-l folosesc.
Categoria tehnologiilor web cu care mă jos
Diverse gânduri care sunt doar un fitil pentru posibile articole.