Kosson

Aș porni de la întrebarea: câți dintre nespecialiști apreciază ceea ce breasla consideră a fi niște bijuterii?
Proiectul Rediscover care a gazduit întâlnirea este un efort de a recompleta opere sau de a stabili un continuum al celor mai valoroase documente din colecțiile bibliotecilor naționale ale Poloniei, Lituaniei, României și Cehiei, care este și coordonatorul.
Proiectul care se desfașoara între 2007-2013 va folosi platforma manuscriptorium.com pentru reconstruirea în mediu virtual a colecțiilor de documente medievale și renascentiste - „patru versiuni ale unei culturi.”
Un sumar interesant are colecția de articole dedicată evenimentului:
- Regiunea culturală Central Europenă în Evul Mediu și începutul perioadei moderne (Zdenek Uhlir),
- Un ecou al Epocii de Argint: cultura Lituaniei în timpul războiului de 30 de ani (Eugenijus Saviscevas),
- Unitatea culturii Central Europene în Evul Mediu târziu și începutul perioadei moderne (Jerzy Kaliszuk),
- Forma Europei. Spiritul unității prin cultură în zorii Europei moderne. Unitate religioasă creștină - Unitatea evoluției culturale - Renașterea și Umanismul - Europa occidentală - Europa Centrală - Europa Orientală (Adriana Dumitran și Dorina Stoleru)
România are în colecțiile sale 1723 incunabule din care 81 constituie contribuția la Rediscover, mare parte fiind din colecțiile de la Batthyaneum, Alba-Iulia.
Urăm colegilor din Biblioteca Națională succes iar la final să gaseasca cele mai frumoase surprize din partea utilizatorilor - Qui bono?

Comments

Add New Search RSS

Qui bono? elena chiaburu (85.122.21.xxx) 2010-07-12 11:23:53 La ce bun? Cui foloseste? asta intrebati in final? Reply 0 0

Qui bono! Constantinescu Nicolaie (86.55.5.xxx) 2010-07-12 15:57:37 Da, intrebam asta pentru ca la momentul redactarii textului imi bubuia de afara o suava serenada cu manele tanguite Chiar ma intrebam asa retoric. Pentur cine toate aceste eforturi? Pentru cati? Pe cati ii va schimba in bine si mai ales cati mai stiu sa citeasca din "bijuterie"? Reply 2 0

Qui bono elena chiaburu (85.122.21.xxx) 2010-07-13 08:04:26 Nu foloseste nimanui atita vreme cit lucrurile sint facute doar ca sa fie facute. Participarea la proiecte internationale este foarte importanta, pentru ca se obtin bani pe care guvernul nu i-ar da niciodata, se pot dota laboratoare cu tot felul de echipamente absolut necesare sa tinem pasul cu lumea civilizata. Numai ca, la fel de importanta intr-un proiect ar trebui sa fie ideea culturala de demostrat, mai ales cind in cauza este Biblioteca NATIONALA a Romaniei. Vad ca celelalte biblioteci partenere au teme "de bun simt", dar noi am formulat niste nonsensuri: "Forma Europei. Spiritul unitătii prin cultura în zorii Europei moderne. Unitate religioasă crestină - Unitatea evoluției culturale - Renaterea si Umanismul - Europa occidentală - Europa Centrală - Europa Orientală". Daca celelalte tari sint preponderent catolice sau protestante, la noi, specificul este altul. Nu pot sa cred nu doar ca la Biblioteca Nationala nu lucreaza nici un absolvent al facultatii de Istorie, dar nici ca nu s-a uitat nimeni intr-o enciclopedie pentru a vedea ca perioada la care face referire proiectul este cea de maxima manifestare a Reformei religioase, cu toate tulburarile ei interconfesionale. Intr-o vreme in care cultura dominanta era cea religioasa, de unde "Unitate religioasă crestină" si "Unitatea evolutiei culturale" in secolul XVI- prima jumatate a secolului XVII? Cehia, Polonia, Lituania si Transilvania noastra erau zguduite de confruntari interconfesionale, dar nici una n-a iesit din epoca la fel cu alta: Lituanie s-a "reformat", in Polonia a invins in mare masura catolicismul, iar in Cehia proportiile intre catolici si reformati sint comparabile. La noi, Tara Romaneasca aproape ca n-a cunoscut Reforma, desi inca din anii '90 Matei Cazacu demonstra intr-un articol ca Dimitrie Liubavici a fost in relatii cu Wittenbergul. In Moldova, Reforma a avut o oarecare influenta, culminind cu domnia lui Despot voda, dar Alexandru Lapusneanu si S... Reply 1 0

Qui bono elena chiaburu (85.122.21.xxx) 2010-07-13 08:13:07 ....Istorie, dar nici ca nu s-a uitat nimeni intr-o enciclopedie pentru a vedea ca perioada la care face referire proiectul este cea de maxima manifestare a Reformei religioase, cu toate tulburarile ei interconfesionale. Intr-o vreme in care cultura dominanta era cea religioasa, de unde "Unitate religioasă crestină" si "Unitatea evolutiei culturale" in secolul XVI- prima jumatate a secolului XVII? Cehia, Polonia, Lituania si Transilvania noastra erau zguduite de confruntari interconfesionale, dar nici una n-a iesit din epoca la fel cu alta: Lituanie s-a "reformat", in Polonia a invins in mare masura catolicismul, iar in Cehia proportiile intre catolici si reformati sint comparabile. La noi, Tara Romaneasca aproape ca n-a cunoscut Reforma, desi inca din anii '90 Matei Cazacu demonstra intr-un articol ca Dimitrie Liubavici a fost in relatii cu Wittenbergul. In Moldova, Reforma a avut o oarecare influenta, culminind cu domnia lui Despot voda, dar Alexandru Lapusneanu si Stefanita Rares au aplicat persecutiile religioase care eliminat aproape complet ideologia reformata. Dar Transilvania a fost profund afectată de Reforma: saşii au adoptat în masă luteranismul, în timp ce majoritatea maghiarilor şi secuilor a îmbrăţişat Calvinismul. Reply 1 0

qui bono elena chiaburu (85.122.21.xxx) 2010-07-13 08:14:27 Lapusneanu si Stefanita Rares au aplicat persecutiile religioase care eliminat aproape complet ideologia reformata. Dar Transilvania a fost profund afectată de Reforma: saşii au adoptat în masă luteranismul, în timp ce majoritatea maghiarilor şi secuilor a îmbrăţişat Calvinismul. Daca am inteles bine, au fost selectate doar carti straine. Fireste, valoarea acestora in colectiile BNR este de neconstestat, dar folosirea lor fara discernamint, adica fara dovada certa (scrisa pe vreo fila de-a lor sau gasita intr-un catalog de biblioteca al epocii) ca la anul 1500 sa zicem, era citite de vreun carturar sau calugar din Bucuresti, de la manastirea Neamt sau de la Alba Iulia, denota lipsa de profesionalism. Sa spunem ca in secolul XVI, vorba lui Enache Kogalniceanu, romanii "citeau pe-ntrecute singuri tot fel de carti"... catolice si protestante, nu facem decit sa ne discreditam. Reply 1 0

elena chiaburu (85.122.21.xxx) 2010-07-13 08:15:02 In spatiul romanesc, cartile erau in primul rind ortodoxe (in Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania-pentru romani) si catolice, calvine, luterane, unitariene (cele patru religii recepte in Transilvania- pentru unguri, secui si sasi), alaturi de care existau, fireste, o cartile "stiintifice" ale lui Ioan Honterus, Gaspar Heltay et. al. Prin urmare, cartile incluse in proiect ar trebui sa acopere tot acest spectru cultural, iar perioada este chiar bogata pentru noi: Catehismul de la Sibiu, cartile diaconului Coresi, Palia de la Orastie, Cazania lui Varlaam, Catehismul calvinesc de la Prisaca, Raspunsul in contra... Sapte taine, Noul testament de la Balgrad sint rezultatul unor reactii la Reforma; sau copii din epoca ale acestora, daca se cer doar manuscrise, Imitatio Christi a lui Udriste Nasturel...e doar ceea ce imi vine minte acum... Nu cred ca BNR nu are asemenea carti sau ca nu le putea gasi la niste parteneri. Studiile finale ale proiectului se vor publica si intra in colectiile marilor biblioteci europene, iar primii care ne vor sanctiona ignoranta vor fi tocmai partenerii nostri, cu care avem legaturi culturale inca din epoca ce face subiectul colaborarii. Reply 1 0

elena chiaburu (85.122.21.xxx) 2010-07-13 08:17:51 si intra in colectiile marilor biblioteci europene, iar primii care ne vor sanctiona ignoranta vor fi tocmai partenerii nostri, cu care avem legaturi culturale inca din epoca ce face subiectul colaborarii. P.S. Scuze pentru n-spele... comentarii. Nu m-am priceput sa scriu textul dintr-o bucata... Sint A-tehnica... Reply 1 0

Cel mai important rezultat?! Constantinescu Nicolaie (188.27.119.xxx) 2010-07-13 14:45:43 Nu ma pot pronunta cu privire la observatiile facute... sper totuși că studiile s-au făcut cu responsabilitate?! Ceea ce este foarte important totuși este faptul că din perspectiva actuală chiar și frământările înaintașilor par a avea o coeziune, un țel. Noi? Vorba unuia mai înțelept: „suntem fierți” - nicio dorință (înaltă), niciun țel... Ei, când văd că există implicare pentru a scoate la lumină niște colecții de care se vor putea bucura cât mai mulți utilizatori, mă bucur și încurajez. Asupra conținutului nu mă pot pronunța și las aici specialiștii. Reply 0 0

Write comment
Name:
Email:	do not notifynotify
Website:
Title:
Please input the anti-spam code that you can read in the image.

Powered by !JoomlaComment 4.0 beta1