SOS

S.O.S

Dragi colegi,

Aici veți putea semnala situațiile anormale prin care din diferite motive instituțiile în cadrul cărora activați le traversează. Orice material care conține acuzații nefondate, injurii sau atacuri la persoane sau instituții vor fi retrase imediat și fără drept de apel. Folosiți acest spațiu cu înțelepciune și nu pentru a iniția procese de intenție. Dorim ca acest loc să nu aibă prea mult conținut! Nicio abatere de la conduita verbală în cazul comentariilor nu va fi tolerată. Doar prin calm și analiză a faptelor se poate ajunge la concluzii utile.
Responsabilitatea conținutului materialelor postate se declină sursei de unde au fost preluate. Mulțumiri.

Evaluare utilizator:  / 0
Către,

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI (MECTS)
privind problemele acreditării a revistelor ştiinţifice din domeniile umaniste de către
CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCATĂRII ŞTIINŢIFICE (CNCS)
conf. Univ. Dr. István Király (V)
U.B.B. Departamentul de Filosofie,
Redactor şef:
PHILOBIBLON
Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities

În această scrisoare deschisă doresc/dorim să facem câteva sesizări şi propuneri argumentate în primul rând cu privire la concepţia şi procedura acreditării de către CNCS a revistelor ştiinţifice din domeniul Ştiinţelor Umaniste din România şi, în al doilea rând, cu privire la mecanicitatea colaborării instituţiei în cauză cu Panelul nr. 5 ( Ştiinţe umaniste) al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), amândouă instituţii aflându-se în subordinea Ministerului Dvs. {sharethis}

* Pentru a fi semnată online: http://www.petitieonline.ro/petitie/scrisoare_deschisa_privind_acreditarea_revistelor_din_stiintele_umaniste-p21559051.html

CNCS este abilitat – printre altele – şi de acreditarea revistelor ştiinţifice din România. Această abilitare este reafirmată şi de către Ordinul Ministrului MECTS cu nr. 4.692 publicat în MO 179 (XXIII) – nr. 540. (http://www.cnatdcu.ro/wp-content/uploads/2011/04/OrdinMECTS4692.pdf). Cum se poate vedea la consultarea lui, acest Ordin nu se referă însă nici la funcţionarea CNCS şi nici nu conţine prevederi exprese privind conceperea criteriilor şi a procedurilor etc. de evaluare şi de acreditare de către CNCS a publicaţiilor în cauză, ci stabileşte criterii detaliate pentru Panelul nr. 5 (Ştiinţe umaniste) al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Evaluare utilizator:  / 0

OPRIŢI DESTRĂMAREA ARHIVELOR NAŢIONALE!

Federaţia Arhiviştilor din România condamnă cu vehemenţă noua tentativă a Comisiei pentru Cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor de a deposeda Arhivele Naţionale de un fond istoric de valoare excepţională, creat de-a lungul veacurilor de instituţiile bisericeşti din ţara noastră.

Printr-o procedură confuză – respingând iniţial proiectul de retrocedare a arhivelor bisericeşti, apoi promovându-l ca amendament în alt proiect, în aceeaşi şedinţă – Comisia a înaintat dezbaterii şi votului în plen de luni 24 octombrie a.c. un proiect de modificare a Legii Arhivelor în regim de urgenţă, care aduce prejudicii incalculabile ştiinţei, culturii şi prestigiului statului român, precum şi unor interese private ale cetăţenilor.

Evaluare utilizator:  / 0

Sindicatul Naţional al Arhivelor „Fiat Justitia", luând notă de votul favorabil dat în şedinţa din 8 noiembrie 2011, de către Camera Deputaţilor pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, doreşte să aducă la cunoştinţa Preşedenţiei României şi a Curţii Constituţionale prezentul protest prin care analizează implicaţiile aprobării acestei legi.

În fapt, Camera Deputaţilor a adoptat două articole (vizând modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996), care sunt nu numai împotriva instituţiei ce protejează patrimoniul arhivistic naţional, dar, prin formularea lor, produc confuzie asupra conţinutului întregii legi a Arhivelor Naţionale.

Astfel, art. 19 a fost modificat, aşa încât a primit următorul cuprins: „Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei odată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Nationale şi/sau ale direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate în custodie sau preluate în mod abuziv", iar după art. 19, s-a introdus un nou articol, 191, cu următorul conţinut: „Cererea de revendicare se va depune la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale. Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile. Hotărârea poate fi atacată, după caz, în termen de 15 zile de la comunicare la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi avea sediul arhiva".

Evaluare utilizator:  / 0

• Nepasarea autoritatilor ingroapa Arhivele Nationale • Pe dealul Copoului, cele mai pretioase documente ale istoriei nationale din ultima jumatate de secol se degradeaza si dispar pe zi ce trece • Manuscrise unicat, pentru care colectionarii impatimiti ar plati milioane de euro, risca sa dispara in urmatorii cinci ani • Cladirea Arhivelor Nationale abia mai sta in picioare, in timp ce la cativa metri mai incolo, in scheletul de beton care trebuia sa fie noul sediu, se adapostesc boschetarii • Din 2008 autoritatile nu au mai alocat nici un leu pentru constructie, preferand, in schimb, sa arunce sute de mii de euro pe distractii cu trupe ieftine si focuri de artificii {sharethis}

Imagini dezolante cu o cladire care se rupe in bucati, frig si mai ales umezeala la tot pasul intr-un loc unde sute de mii de documente, unele de o valoare inestimabila, se deterioreaza pe zi ce trece. Cativa metri mai incolo, un schelet din beton zace de ani buni in paragina, devenind destinatia preferata a boschetarilor din oras. In asemenea hal a ajuns, din cauza nepasarii tuturor factorilor administrativi si politici, atat locali, cat si nationali, din ultimii 20 ani, cea mai veche institutie existenta in Romania: Arhivele Nationale.

Evaluare utilizator:  / 0

Directorul General al UNESCO, Irina Bokova a lansat astăzi un apel privind protejarea patrimoniului cultural și respectarea libertății de expresie în Egipt.
„Compasiunea mea se îndreaptă în primul rând către victimile mișcării civile și familiilor acestora” a spus Irina Bokova deplângând moartea celor 190 de oameni în timpul protestelor.

Directorul General a făcut apel la toate părțile de a proteja patrimoniul cultural egiptean, un simbol al identității țării și de a respecta libertatea de expresie, un pilon al democrației. Chiar dacă situația din Egipt evoluează rapid, rapoartele privind aceste două domenii sunt cauza unei îngrijorări profunde, a spus Directorul General.

„Patrimoniul cultural egiptean, monumente și artefacte deopotrivă, e parte a moștenirii ancestrale a umanității transmisă nouă de-a lungul evurilor” a spus dânsa. „Valoarea celor 120.000 de exponate din Muzeul Egiptului din Cairo este inestimabilă, nu numai în termenii științifici sau financiari, ci pentru că reprezintă identitatea culturală a poporului egiptean. Dovada este că sute de cetățeni au format spontan lanțuri umane în jurul muzeului pentru a-l proteja. Vă solicit solemn să luați toate măsurile necesare pentru a păzi comorile Egiptului în Cairo, Luxor și toate celelalte siteuri culturale și istorice din restul țării.”