Kosson

La finalul lunii iunie Biblioteca Academiei Române a găzduit seminarul cu tema Cultura clasică și metode scientometrice, unde am avut ocazia de a prezenta auditoriului modalitățile prin care se poate crește impactul rezultatelor cercetării științifice prin metode scientometrice.
În prezentarea atașată mai jos veți putea găsi punctate etapele și instrumentele care conduc la o vizibilitate crescută a rezultatelor de cercetare precum și o invitație la deschiderea accesului la acestea.Metode scientometrice, prezentare biblioteca academiei

O completare cu mai multe amănunte privind tematica vizată puteți să accesați și lucrarea ce va fi prezentată la reuniunea IFLA de anul acesta dedicată Accesului Deschis: http://www.ifla.org/files/hq/papers/ifla76/155-repanovici-en.pdf

Acest raport oferă informații privind așteptările utilizatorilor privind practica în cazul comunicării științifice în domeniul umanioarelor și al științelor sociale. În acest moment acestea sunt afectate de procesul de digitizare și evoluția practicilor de publicare în regim de acces deschis.
Sunt urmărite două scopuri:
identificarea și explicarea diferitelor perspective ale diferiților actori implicați în comunicarea științifică mai ales în problematica monografiilor și
evaluarea consecințelor acestei tranziții și pozițiile pe care diferitele părți implicate le iau în contextul acestei modificări structurale.

Lucrarea dorește să răspundă la întrebarea centrală a cărei efectele se vor răsfrânge asupra dezvoltării viitoarei platforme prevăzute:
Care sunt necesitățile specifice, așteptările și necesitățile diferitelor părți în ceea ce privește procesul de publicare cu acces deschis pentru științele umaniste și cele sociale, o eventuală platformă de publicare și o bibliotecă online care va fi construită de proiectul OAPEN?

Refăcând traseul marilor evenimente care au avut loc anul acesta, remarc Conferința IFLA - Milano, eveniment care a marcat preluarea poziției de președinte de către doamna Ellen Tise, director al serviciilor informaționale și de bibliotecă de la Biblioteca J.S. Gerike a Universității Stellenbosch din Africa de Sud. Anunțul temei Conferinței de anul acesta de la Gothenburg din Suedia m-a bucurat și mi-a confirmat ceea ce simțeam de mai multă vreme: preschimbarea breslei după o nouă paradigmă necesară satisfacerii unor noi necesități de informare.

Pentru a avea referința corectă indicăm pagina manifestării și subliniem și noi titlul acesteia: „Acces deschis la cunoaștere – promovând progresul durabil”. De fapt tema centrală a întregului mandat al doamnei Tise este intitulată: bibliotecile oferă accesul la cunoaștere iar una din ideile importante care se desprinde este „continua poziționare a bibliotecilor în cadrul Societății Cunoașterii ca și mediatoare ale accesului la informație și catalizatoare ale generării cunoașterii”.

Ieri după cum deja știți a intrat în vigoare noul Tratat de la Lisabona și odată cu acesta și pilotul Comisiei Europene (e-Infrastructure) pentru Acces Deschis atașat Platfomei Cadru 7.

Tot ieri a fost lansat proiectul european OpenAIRE ca propunere de proiect în cadrul Integrated Infrastructures Initiative Project (I3), Capacități – PC7 INFRASTRUCTURI. Proiectul are o desfășurare pe 36 de luni și are ca scop:

• construirea unor infrastructuri de sprijin pentru cercetători în depozitarea publicațiilor de cercetare în cadrul FP7 prin stabilirea și operarea unui Sistem de Asistență European

• elaborarea și operarea infrastructurii electronice OpenAIRE pentru articolele recenzate și alte forme a rezultatelor de cercetare

• explorarea și experimentarea cu servicii de management a datelor științifice

• promovarea acestor structuri nou create

Acest proiect prezintă interes pentru că și membri ai comunității noastre participă la acest proiect cu scopul de a stabili un punct de contact și diseminare la nivel național pentru ceea ce înseamnă accesul deschis și în particular pentru a face cunoscute oportunitățile pe care OpenAIRE le oferă.