reprezentare logo Kosson

1. Introducere 

Acest document reprezintă o schiță a definiției FRBR (versiunea orientată pe obiecte armonizată cu CIDOC CRM) denumită din acest moment ca FRBROO, o ontologie formală menită să capteze și să reprezinte semantica de bază a informației bibliografice și pentru a ușura integrarea, medierea și schimbul de informații bibliografice și din domeniul muzeelor. O astfel de viziune comună este necesară pentru a elabora sisteme de informare interoperabile pentru acei utilizatori care sunt interesați să acceseze conținut comun sau înrudit. Dincolo de acest lucru, rezultă o formalizare care este mult mai potrivită pentru implementarea conceptelor FRBR cu instrumentele orientate pe obiecte și pentru a facilita testarea și adoptarea conceptelor FRBR în cazul implementărilor cu diferite specificații funcționale și în diferite medii. Sunt aplicate analize empirice și structuri ontologice asupra entităților și proceselor asociate cu lucrările, cu proprietățile acestora și cu relațiile dintre ele. Astfel, relevă o rețea de inter-relaționări care se pot aplica obiectelor informaționale în arenele non-bibliografice și este util pentru justificarea necesității pentru elemente informaționale în diferite medii. {sharethis}

Modelul FRBR a fost proiectat inițial ca un model entitate-relație de către un grup de studiu numit de International Federation of Library Associations and Institutions (IFLA) în perioada 1991-1997 și a fost publicat în 1998. Definiția originală entitate-relația a FRBR-ului va fi utilizată în continuare ca FRBRER. Modelul CIDOC CRM a fost dezvoltat aproape independent începând cu 1996 sub auspiciile Grupului de Lucru privind Standardele de Documentare ICOM-CIDOC (International Council for Museums – International Committee on Documentation). Definirea modelului CIDOC CRM a devenit acum standardul ISO 21127. Ideea cum că ambele comunități biblioteconomice și muzeale ar putea beneficia de armonizarea celor două modele a fost exprimată în 2000 cu ocazia celei de-al 24-lea Seminar privind Sistemele de Bibliotecă de la Paris – ELAG ( European Library Automation Group), avându-i pe Nicolas Croft și Dan Matei implicați în creionarea pe loc a unei reprezentări orientată pe obiect a entităților modelului FRBR suprapunând peste clasele CIDOC CRM. Această idee a crescut de-a lungul anilor ceea ce a condus la formarea în anul 2003 a Grupului de Lucru Internațional privind Armonizarea FRBR/CIDOC CRM, care a adus împreună reprezentanți din ambele comunități, având scopul comun de: a) exprima modelul IFLA FRBR prin concepte, instrumente, mecanisme și convenții de notare oferite de CIDOC CRM și b) de a alinia (posibil fuziona) cele două modele orientate pe obiect care au rezultat.

1.1 Scopuri

Acest model încearcă reprezentarea FRBR-ul prin modelarea într-o manieră suficient de consistentă a conceptualizărilor realității din spatele practicilor biblioteconomice așa cum se degază din sau este implicat de FRBR. Este important să ținem cont de faptul că ținta nu este transformarea modelului IFLA FRBR în ceva total diferit sau mai bun și nici de a-l respinge sau de a-l înlocui, ci, ca alternativă, de a exprima conceptualizarea FRBR prin metodologia orientată pe obiect în locul metodologiei entitate-relație. Nu este nici intenția de a forța interesele și punctele de vederea ale muzeelor în universul bibliografic și reciproca. Mai degrabă, se dorește identificarea unui punct comun pe care ambele universuri îl împărtășesc și pentru a asigura un beneficiu reciproc prin urmărirea următoarelor obiective.

1.1.1 O viziune comună asupra informațiilor privind patrimoniul cultural

Obiectivul principal este acela de a ajunge la o viziune comună asupra informațiilor patrimoniului cultural în ceea ce privește modelarea, standardele, recomandările și practicile. Bibliotecile și muzeele sunt instituții de memorie. Ambele se străduie să prezerveze obiecte de patrimoniu cultural și informații despre aceste obiecte și de cele mai multe ori au aceeiași utilizatori.

În plus, granițele dintre ele cel mai adese sunt estompate: bibliotecile dețin un număr de obiecte de muzeu iar muzeele dețin un număr de obiecte de bibliotecă; obiectele de patrimoniu cultural păstrate în cele două tipuri de instituții sunt create în același context cultural sau perioadă, uneori de aceeiași agenți și oferă dovezi comparabile ale trăsăturilor culturale. Astfel, pare îndreptățită construirea unei conceptualizări comune asupra informațiilor pe care cele două tipuri de organizații le adună privind patrimoniul cultural.

1.1.2 O verificare a consistenței interne a FRBR-ului

Exprimarea modelului FRBR printr-un formalism diferit de cel în care a fost originar dezvoltat, oferă mijloacele de a evalua modelul din perspectiva consistenței sale interne. Este și o ocazie bună de a corecta câteva inconsistențe semantice sau neconcordanțe în formularea FRBR-ului care pot fi considerate ca fiind neglijabile atunci când FRBRER este utilizat doar în contextul catalogului de bibliotecă, dar care se dovedesc a fi cruciale din momentul în care cineva se străduie să dezvolte un model global pentru integrarea informațiilor legate de patrimoniul cultural.

1.1.3 O facilitare a interoperabilității informaționale și a integrării

Instrumentele de mediere și activitățile privind Web-ul Semantic necesită o ontologie integrată și partajată pentru informațiile acumulate deopotrivă de biblioteci și muzee pentru toate colecțiile deținute văzută ca un continuum din perspectiva unor produse înalt standardizate așa cum sunt cărțile, CD-urile, DVD-urile, etc., înspre materialele brute precum plantele sau pietrele prin intermediul obiectelor „interconectate” precum manuscrisele sau plăcile gravate. În plus, astfel de „obiecte de bibliotecă” cum sunt cărțile, pot fi despre obiecte de muzeu iar acestea pot înfățișa evenimente sau personaje din cărți (ex., „Moartea Ofeliei”) iar descrierile obiectelor de muzeu din bazele de date ale muzeelor pot conține referințe către resurse bibliografice care menționează acele obiecte de muzeu: astfel de interconectări ar trebui, fie, să fie integrate într-un spațiu de stocare, comun sau cel puțin să fie integrate la nivel virtual prin intermediul unor dispozitive de mediere care să permită înterogarea simultană lansată din depozite informaționale distincte, care necesită instrumente semantice comune precum FRBROO conectat la CIDOC CRM. Mai mult, CIDOC CRM este compatibil în mod explicit ca formalism cu RDF - World Wide Web Consortium’s Resource Description Framework, ceea ce nu poate fi decât benefic pentru FRBR.

1.1.4 O oportunitate pentru îmbogățire reciprocă pentru FRBR și CIDOC CRM

Modelul CIDOC CRM este influiențat, de asemenea, de procesul de reformulare a FRBR.

Modelarea informațiilor bibliografice subliniază câteva probleme care este posibil să se fi trecut cu vedera la momentul elaborării CIDOC CRM iar modul în care aceste probleme au fost rezolvate în FRBROO a rezultat în unele cazuri în modificarea modelului CIDOC CRM. Aceste modificări sunt atât de importante încât a fost necesară o revizie anticipată a standardului ISO 21127.

1.1.5 O extindere a domeniului FRBR-ului și a CIDOC CRM-ului

Armonizarea dintre cele două modele reprezintă și o oportunitate de a extinde aria de acoperire a CIDOC CRM către informația bibliografică, ceea ce pregătește drumul pentru extinderi în alte domenii și formate precum EAD, TEI, MPEG7 doar pentru a numi câteva. Ca urmare, se extinde și domeniul FRBR privind materialele culturale din moment ce FRBR moștenește toate conceptele CIDOC CRM și deschide calea beneficiilor pentru FRBR privind viitoarele extinderi ale domeniului CIDOC CRM, precum patrimoniul științific al observațiilor și al experimentelor.

Sursa: http://www.cidoc-crm.org/docs/frbr_oo/frbr_docs/FRBRoo_V1.0.1.pdf {jcomments on}

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.

People in this conversation

Powered by Komento