reprezentare logo Kosson

Prezentări

Această secţiune cuprinde diverse prezentări de de produse sau servicii ori proiecte sau orice are impact asupra activităților breslei noastre.

Platforma Culturalia este – în esență – un catalog partajat, așadar stochează metadatele (i.e. fișele descriptive) ale resurselor culturale. În acest catalog pot fi înregistrate – pe lângă fișe descriptive de obiecte tangibile și de entități contextuale (e.g. persoane, locuri, perioade, concepte, evenimente, instituții) – și fișe descriptive de resurse culturale digitale.

Culturalia.ro va reprezintă pandantul național al Bibliotecii Digitale Europene (europeana.eu) [1]. Așadar, resursele culturale expuse în Culturalia vor fi expuse (simultan) și în Europeana.

Spre deosebire însă de Europeana, Culturalia va avea și un repozit (unii îi zic „depozit”) pentru obiectele digitale propriu-zise. Prin urmare, resursele culturale digitale vor putea fi stocate (și accesate) astfel:

  • local, pe saitul furnizorului (dacă conexiunea sa la Internet este suficient de largă pentru a permite accederea comodă din exterior a obiectelor digitale voluminoase);
  • local, cu copie de siguranță pe platforma Culturalia;
  • doar pe platforma Culturalia.
Comment (0) Hits: 646

Catalogul partajat național (un serviciu public mult întârziat la noi – americanii l-au „inventat” încă din anii ’70 !) ar fi un catalog eclectic, adică reunind atât cataloagele de bibliotecă, cât și cele de muzeu și de arhivă. Ideea e să fie dezvoltat pe baza inovațiile conceptuale și tehnice specifice vremurilor, cu alte cuvinte să fie „state of the art”, deoarece nu ne imaginăm că se vor mai obține fonduri de modernizare în următorii 10 ani. Și dă Doamne să mă înșel !

E important de menționat de la început: catalogul va avea o interfață web atât pentru citire, cât și pentru scriere. Dar platforma va oferi și o interfață programabilă (API, i.e. Application Programming Interface), astfel încât instituțiile care au sisteme informatice locale vor putea să le facă pe acestea să comunice cu catalogul național. Prin urmare vor putea să-și prezerve modul familiar de lucru, chiar dacă (re)utilizează date din catalogul partajat.

În plus, furnizorii de date catalografice vor avea control complet asupra permisiunilor de acces la acestea.

Comment (2) Hits: 592

În sfârșit, proiectul E-Cultura are finanțare și e pe cale să fie lansat (i.e. „studiul de fezabilitate” – comandat de Ministerul Culturii – se apropie de finalizare). Se speră ca la începutul lui 2017, proiectul să fie efectiv pornit.

Reamintesc: proiectul este cuprins în „Programul Operațional Competitivitate” (2016-2020), acțiunea 2.3.3: Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură (c. 11 milioane euro) [1].

Obiectivele proiectului (ce va dura 3 ani) sunt:

A. Dezvoltarea unei platforme informatice online de catalog partajat și portal de bibliotecă digitală (culturalia.ro), disponibilă gratuit oricărei instituții culturale, precum și publicului larg. Ea va fi pandantul național al Bibliotecii Culturale Europene (europeana.eu).
B. Expunerea online în Biblioteca Digitală a României (culturalia.ro) și în Biblioteca Digitală Europeană (europeana.eu) a peste 650.000 de bunuri culturale (texte, imagini, audiograme, videograme, obiecte 3D).

Comment (0) Hits: 598

În România, sistemul integrat de bibliotecă open source Koha este cunoscut în instituţii de educaţie cum ar fi: Institutul de Matematică din Bucureşti, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti sau reţeaua bibliotecilor şcolare din Braşov.

Biblioteca Universităţii „Dunărea de Jos” (BUDJG) a promovat softul Koha în cadrul mai multor întâlniri profesionale desfăşurate pe plan local şi naţional. Proiectul de implementare a softului Koha la BUDJG a fost iniţiat în septembrie 2015, când, în cadrul unei şedinţe a personalului bibliotecii, a fost propusă migrarea datelor bibliografice din TLIB în Koha. Echipa de proiect s-a constituit pe principiul de voluntariat, din ea făcând parte: şeful de serviciu, patru bibliotecari (din sectoarele dezvoltarea colecţiilor, catalogare-indexare, referinţe şi digitizare) şi inginerul de sistem.

KohaGalatiImplementare2016

Comment (0) Hits: 1283

Am primit vestea de la domna Sorina Stanca că una din propunerile României pentru competiția LoCloud „Moștenirea mea locală” a câștigat locul doi.
Domnul Bogdan Stanciu, jurnalist, a fost invitat să participe la conferința finală a proiectului LoCloud de la Amersfoort, Olanda din 5 februarie 2016.
Câteva detalii în limba engleză găsiți la acest link către pagina de știri a proiectului LoCloud: http://www.locloud.eu/News/Winners-of-LoCloud-s-My-Local-Heritage-competition

Pentru a vă ațâța curiozitatea, vă voi da câteva detalii despre eroul nostru:

Nume: Dumitru Nistor
Loc: Năsăud
Născut: 1893
Ocupație: țăran, visător, călător, apărător al coloniei germane Tsingtao, prizonier și scriitor.
Armata: Marina Imperială Austro-Ungară, SMS Kaiserin Elisabeth
Descriere: Este prins în Marea Chinei și va fi prizonier în mânăstirea budistă Himeji apoi mutat într-un lagăr pentru prizonierii germani și austrieci de la Aonogahara din Japonia. Își încheie prizonieratul în 1919. Momentul asediului este savuros redat de Dumitru: „Asediul în jurul Tsingtao-ului au durat 41 de zile, au fost lucru cu rușine din partea Japonilor, că atâta timp au mocoșit (pierdut vremea – n.r.) pe lângă un orășel. Au venit asupra lui vreo 60.000 de soldați (…) și încă și englezi ceva 5-6.000, iară noi amărâții, de toți am fost în Tsingtao ceva 5.000, cu pisici cu tot”.

semnatura Nistor Dumitru Jurnal

Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia
Comment (0) Hits: 925

DigitalCurationCentre

Este prima versiune a unei liste de control pentru evaluarea depozitelor de date. Aceast document a fost întocmit de Angus Whyte și a fost publicată la 28 decembrie 2015 de Centrul pentru Administrare Digital Curation Centre al Universității in Edinburgh. Acest ghid este disponibil de la http://www.dcc.ac.uk/resources/how-guides .

Lista de verificare a fost proiectată pentru a ajuta personalul auxiliar din cercetare din instituțiile de învățământ superior din Marea Britanie pentru a putea informa cercetătorii proprii cu privire la opțiunile de depozitare a datelor. Este destinat și celor care au ca responsabilitate definirea politicilor privind Managementul Datelor de Cercetare (RDM - Research Data Management). Acest document vine în completarea unui altuia intitulat „Cinci pași pentru a decide ce să păstrezi”, publicat de aceeași instituție.

În scopul prezervării și accesului intern al comunității, suplimentar documentului de la sursă, vom stoca și în depozitul intern acest document la următorul link: archive Where To Keep Research Data Versiunea 1 (58 KB)

Comment (0) Hits: 865

1. Serviciile de informare și de bibliotecă și Internetul

1.1. Serviciile de informare și de bibliotecă sunt instituții vibrante care conectează oamenii cu resursele de informare locale și globale. Acestea oferă acces la idei și opere creative oferind tuturor bogăția expresiei umane și a diversității culturale.

1.2. Internetul permite indivizilor și comunităților din întreaga lume, fie că sunt în cele mai mici și mai îndepărtate sate, fie în cele mai mari orașe, să beneficieze de tratament echitabil privind accesul la informație pentru a sprijini dezvoltarea personală, educație, creștere culurală, activitate economică, acces la guvernare și alte servicii, precum și o participare informată de cetățeni activi într-o societate democratică. În același timp, Internetul creează oportunități pentru ca toată lumea să-și împărtășească ideile, preocupările și cultura cu întreaga lume.

1.3. Serviciile de informare și de bibliotecă ar trebui să constituie portaluri de bază pentru Internet prin propriile resurse și servicii. Rolul acestora este de a acționa ca puncte de acces care oferă oportunități, îndrumare și suport, ajutând în același timp la depășirea barierelor create de diferențele privind resursele, tehnologia și calificările.

2. Libertatea de acces la informație și libertatea de expresie sunt esențiale pentru egalitate, înțelegere universală și pace.

Astfel, IFLA declară că:

Comment (0) Hits: 2327

Acest ghid prezintă bibliotecarilor într-un model comparativ cele mai utilizate pachete software (Digital Commons, DSpace, EPrints, Fedora și Islandora), în construcția propriilor depozite digitale.UNESCO-Institutional-Repository-Software-Comparison-Guidelines

Comparația se face pe 12 categorii:

  1. infrastructură,
  2. design și model de interactivitate,
  3. organizarea conținutului și control,
  4. regăsirea conținutului,
  5. instrumente pentru publicarea conținuturilor,
  6. raportare,
  7. multimedia,
  8. interactivitate socială și notificări,
  9. interoperabilitate,
  10. autentificare,
  11. accesibilitate,
  12. prezervare digitală (LOCKSS).
Comment (0) Hits: 1787

 Marţi, 26 noiembrie, începând cu ora 11:00, la Biblioteca Naţională a României a avut loc prezentarea proiectului DReam (Digital Resources – Easy to access and manage)

IMG 7142IMG 7145IMG 7747IMG 7753IMG 7756
 

Iniţiat de Biblioteca Naţională a României şi susţinut financiar de către Fundaţia Orange România, proiectul oferă produse şi servicii accesibilizate persoanelor nevăzătoare şi cu vedere slabă, astfel încât acestea să poată consulta documente şi informaţii, simultan şi neîngrădit, în condiţii egale cu ceilalţi utilizatori ai bibliotecii. Valoarea totală a proiectului este de 105820 RON, iar în urma câştigării programului de finanţare „Lumea prin culoare şi sunet“, Fundaţia Orange finanţează proiectul cu 86470 RON. Proiectul se desfăşoară în perioada aprilie 2013 – aprilie 2014.

Prin proiectul DReam Biblioteca Naţională a României îşi propune:
- să ofere utilizatorilor cu dizabilitãţi vizuale aceleaşi lucrãri pe care le pune la dispoziţia publicului larg, adaptate nevoilor lor de lecturã.
- să faciliteze accesul acestora la domenii variate ale cunoaşterii, navigarea pe Internet, precum şi informarea la timp asupra unor evenimente curente;
- să dezvolte un set de instrumente care să asigure pregătirea de bază a utilizatorilor cu deficienţe de vedere
- să ofere consultanţă instituţiilor culturale care doresc sã îşi accesibilizeze clãdirile, produsele sau serviciile.

Comment (0) Hits: 1605

 

De curând a devenit disponibilă online varianta în limba română a ghidurilor de servicii de bibliotecă pentru copii şi adolescenţi. Este vorba de cele trei ghiduri IFLA de servicii de bibliotecă, elaborate atent între 1999-2003 de un grup de lucru al secţiunii 10 IFLA, Biblioteci pentru copii şi adolescenţi. Practic, ghidurile respective înseamnă trecerea în revistă şi selectarea celor mai bune practici în domeniu şi oferă cadrul internaţional de implementare a serviciilor de calitate, adresate copiilor, de către bibliotecile publice de pretutindeni.

 

Documentul original în engleză a fost tradus în numeroase limbi, pentru specialiştii din ţările respective. În calitate de membră a Comitetului permanent a acestei secţiuni IFLA, cu susţinerea ANBPR, am iniţiat traducerea în limba română în 2011. Traducerea din limba engleză a realizat-o colega mea, Laura Silvestru, de la secţia engleză a Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov. În 2012 s-au finalizat verificarea, corectura şi revizuirea textelor, pentru ca anul acesta propunerea noastră să fie aprobată de IFLA şi să dispunem şi de versiunea în limba română pe site-ul IFLA. Puteţi vizualiza versiunea în limba română, pe site-ul ifla.org - http://www.ifla.org/publications/18 -, dând click pe Guidelines şi anume

Guidelines for Children's Library Services - http://www.ifla.org/publications/guidelines-for-children-s-library-services - şi alegând traducerea în limba română

Guidelines for Library Services for Young Adults (Revised) - http://www.ifla.org/publications/guidelines-for-library-services-for-young-adults--revised- şi alegând traducerea corespunzătoare

Guidelines for Library Services to Babies and Toddlers - http://www.ifla.org/publications/ifla-professional-reports-100 - şi alegând traducerea corespunzătoare.

 

Materialele abordează o multitudine de aspecte, pe fiecare nivel definind misiunea şi scopul unor astfel de biblioteci, grupurile ţintă, serviciile, colecţiile şi criteriile de selecţie, cooperarea cu alte instituţii, marketing şi resurse umane, management şi evaluare, finanţare, exemple de activităţi, programe şi proiecte de impact. Conţinutul lor furnizează repere esenţiale pentru buna organizare a bibliotecilor şi serviciilor pentru copii şi tineret. Astăzi, versiunea românească a acestor ghiduri oferă direcţii şi orientări colegilor care lucrează în biblioteci şi secţii pentru copii şi adolescenţi şi aşează activitatea bibliotecilor publice româneşti în contextul internaţional necesar.

 

Comment (0) Hits: 1774

Prezentări, semnalări, recenzi ale diferitelor opere, materiale, suporturi de curs, etc.

O mică evidență a proiectelor românești ale breslei.

Ați fost la o conferință unde a fost prezentat un proiect? Vreți să scrieți despre acea prezentare a proiectului? aici este categoria care găzduiește astfel de materiale. Aceasta este categoria prezentărilor de proiecte care s-au făcut în cadrul diverselor evenimente sau în cazul în care prezentarea a mai multor proiecte s-a făcut sincretic într-un singură prezentare.