reprezentare logo Kosson

Bune practici

Bune practici privind activitatea de digitizare.

Anul trecut anunțam lansarea oficială a unui nou catalog online în România care folosea sistemul integrat de bibliotecă Koha. Experiența Koha la Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați (BUDJG) este relatată pe scurt în articolul „Koha, un proiect colaborativ viabil”, publicat în revista Axis Libri și, mai amplu, în lucrarea „Implementarea sistemului integrat de bibliotecă Koha: studiu de caz la Biblioteca Universității “Dunărea de Jos” din Galaţi”, prezentată în cadrul Conferinței Asociației Bibliotecarilor din România, Timișoara, 2016. Ambele lucrări se încheie într-o notă retorică: ce-ar fi dacă BUDJG ar veni cu propria contribuție ca utilizator Koha? Cu alte cuvinte, ai dobândit noi abilități, ai trăit o experiență reușită, „dă-o mai departe!” (Pay it forward!).

KohaDunareaDeJos01

SCOPUL

În cadrul întâlnirilor de lucru cu bibliotecarii de la BUDJG au fost elaborate prezentări, tabele, proceduri și un manual de utilizare. În cadrul campaniei de promovare la nivel local și național a softului Koha, BUDJG și-a împărtășit „trăirile” prin intermediul întâlnirilor profesionale și webinarelor. Și parcă tot mai era loc de ceva...
Ghidurile video sunt instrumente de lucru perfecte și foarte eficiente pentru procesul de învățare atunci când este vorba fie de un hobby, fie de o profesie: croșetat, împletit, arta machiajului, folosirea mașinii de cusut, utilizarea un anumit software etc. Așa a apărut ideea de a utiliza tehnologia screenrecording pentru a „pune pe picioare” ghiduri video care să descrie, pe înțelesul tuturor, principalele funcții ale softului open source Koha.

Add a comment

Proces digitizare

Recomandari ale specialistilor Z SPOT MEDIA privind conditiile optime de lucru in cadrul procesului de digitizare carte pentru asigurarea unei functionari eficiente si de lunga durata a echipamentelor :

1. Cartile si documentele vechi, de patrimoniu, vor fi pastrate in incinte (arhive) special create ce indeplinesc conditiile tehnice pentru arhivarea in bune conditii a acestora, conditii stabilite conform legistatiei in vigoare in domeniul arhivarii documentelor;

2. Toate spatiile de depozitare trebuie mentinute securizate  si sa existe norme clare in ceea ce priveste accesul in aceste zone. Trebuie luate masuri specifice de securitate pentru documentele rare/valoroase (camere blindate, seifuri, etc.).

3. Digitizarea documentelor va fi planificata dinainte astfel incat durata de transport, manipulare si digitizare a acestora sa fie minima in vederea conservarii acestor documente pe o perioada cat mai lunga. 

4. Transportul  documentelor vechi de la arhiva de pastrare la locatia de digitizare se va face de catre personal instruit in respectarea normelor de protectie a documentelor in modul de ambalare, aranjare si transport. Transportul documentelor se face in cutii speciale care protejeaza impotriva actiunii factorilor exteriori (lumina, factori climatici, actiuni mecanice transport)

5. Ziarele si revistele se vor transporta in mape special confectionate la formatul fiecarei publicatii;

6. Pentru minimalizarea efectului negativ asupra documentelor al procesului de digitizare precum si pentru asigurarea unei eficiente maxime a echipamentelor utilizate in cadrul acestui proces, se va asigura un mediu de lucru cu temperatura si umiditate controlata (aer conditionat). De asemenea se recomanda  utilizarea de aparate de masura sau de control al ambientului, al luminii, al poluarii aerului, detectori pentru foc, apa sau efractie etc

Add a comment

Firma Z SPOT MEDIA, infiintata in 2003, este specializata in echipamente IT dedicate pentru scan-copy-print, fiind distribuitorii in Romania ai unor producatori de marca. Solutiile noastre acopera formate si cerinte speciale incepand cu formate A3-A0 si chiar mai mari si continuand cu carti si documente legate.

Ca specialisti in imaging (scanare, copiere si printare) am intuit nevoia de digitizare carte si inca din 2006 am creat un departament de solutii digitizare carte. In 2007 am devenit unic distribuitor autorizat in Romania al renumitului producator francez de scannere pentru carti i2s (Innovative Imagining Solutions).
Gama CopiBook de scanere de carte semi-automate reprezinta cel mai cunoscut produs al i2s si este dedicat digitizarii rapide a cartilor de format maxim 2xA3 la o viteza medie de 500- 700 pag/ora. Fiind un sistem complet integrat (totul intr-o singura carcasa) si semi-automat (scanare din 2 operatiuni), CopiBook poate fi utilizat chiar de catre personal necalificat, calibrarea si focalizarea facandu-se complet automat. Pentru cartile si documentele mai mari, gama de scanere flatbed DigiBook A1 si A0 reprezinta solutia cea mai potrivita. De asemenea oferta i2s include si scanerul de carte automat Digitizing Line DL3000 ce poate ajunge la 2000-3000 pag/ora (functie de rezolutie si starea cartii).

Tot in 2007 am devenit si unic distributor oficial Konica Minolta pentru scanerele de carte dar si pentru solutiiile semi-profesionale ATIZ.
In urma cu un an am introdus scanere de carte automate Qidenus care ofera posibilitatea scanarii cartilor fara deteriorarea cotorului prin deschidere la doar 110grade. Add a comment

nestorGuidelines2014A fost publicată versiunea a doua a „Ghidului pentru planificarea prezervării” de către grupul nestor (Network of Expertise in long-term STORage and accessibility of digital ressources in Germany). Segmentul primar de audiență sunt „instituțiile de memorie” precum bibliotecile, arhivele și muzeele.

Ghidul descrie un model procedural pentru arhivarea pe termen lung a obiectelor digitale și oferă informații privind posibilele forme de implementare pentru unitatea funcțională „planificarea prezervării” a modelului de referință OAIS. Autorii adresează ghidul către instituțiile de memorie - biblioteci, arhive și muzee.

Principiul de bază pentru care standardul militează este acela al „utilității” indiferent de modificările de software sau hardware survenite.
Valoroase ca informații pentru cei preocupați de prezervare digitală sunt și informațiile cuprinse în anexe.

Add a comment

Fiindca incepem un nou an, haideti sa lasam la o parte discutiile despre produse, solutii, bugete, probleme, etc… Sa vorbim putin si despre pasiune pentru carte. In filmuletul de mai jos il vedeti pe Bill Tauto, un restaurator de carte veche din Wellington, Noua Zeelanda, lucrand la restaurarea unei Biblii olandeze din secolul al XVII-lea.

 

Add a comment
Stimaţi colegi,
logonew2.gifPe 26-28 Septembrie, la Leipzig în Germania va fi ţinută conferinţa finală a proiectului european al reţelei tematice MINERVAeC.
Cu această ocazie va fi prezentat un document foarte important referitor la Drepturile de autor. Este vorba de un ghid editat de Grupul de lucru specializat IPR şi Copyright
Acesta poate fi descărcat de aici http://www.minervaeurope.org/IPR/IPR_guide.html

Acest ghid a fost elaborat pentru uzul instituţiilor cu rol de protejare al patrimoniului cultural, care digitizează materialul cultural şi îl publică online sau iau în considerare acest pas. Obiectivul documentului este de a oferi consiliere pragmatică şi concisă instituţiilor culturale privind problemele drepturilor de proprietate intelectuală şi impactul lor asupra proiectelor de digitizare.
Ghidul se focalizează în particular asupra aspectelor unui singur segment al legislaţiei privind drepturile de autor, adică legile care protejează drepturile de autor care sunt relevante pentru instituţiile cu rol de protejare a patrimoniului cultural ce sunt implicate în proiecte de digitizare.

Stiu că este cam scurt timpul, dar a fost solicitată şi parerea specialiştilor români din ştiinţele informării printr-un apel public de consultare pentru a citi şi eventual completa sau corecta acest document intrat în fază de finalizare şi care va fi prezentat pe 24 Septembrie.
 
Când acest document va fi definitivat trag speranţa că împreună vom sacrifica ceva timp pentru traducerea integrală a acestui ghid foarte util.
 
Pare mai mult a fi o tema de weekend, dar sper din toată inima că veţi avea timp să aruncaţi un ochi atent pentru că sunt foarte multe aspecte care vizează în mod direct meseriile noastre.
În continuare aveţi tradus cuprinsul documentului din care sper să vă atragă tematicile şi să presaţi pe cele care vă plac şi satisfac interesul dumneavoastră sau al instituţiei în care lucraţi.
Un mic exemplu:
    7.1.27 Sunt o bibliotecă. Pot împrumuta copii ale unei opere protejate ?
    7.1.28 Sunt o bibliotecă. Pot să-mi fac propriile mele copii ale unei opere protejate şi să le împrumut cititorilor ?
    7.1.29 Sunt o bibliotecă. Pot face copii după o operă protejată cu scopul conservării ?
    7.1.30 Sunt o bibliotecă. Pot digitiza o lucrare protejată ?
    7.1.31 Am o colecţie de scrisori vechi. Pot să o digitizez şi să o pun pe net ?


Vă rog stimaţi colegi să participaţi fie ca un exerciţiu colaborativ în cadrul kosson ca raspuns la acest articol sau la kosson[at]gmail.com, fie individual sau instituţional trimiţând observaţiile şi sugestiile dumneavoastră la adresa defrancesco[at]beniculturali.it
Add a comment

Slobozia (notă: nu sunt afiliat niciunei instituţii de învăţământ şi nu am nici o pregătire formală în arhivare, restaurare etc.)5

În acest articol îmi propun să prezint pe scurt câteva elemente ce mi se par esenţiale, legate de digitizarea Colecţiei Costică Acsinte (în continuare prescurtată CA). Pe parcursul articolului, termenii de colecţie, arhivă, fond vor fi folosiţi ca sinonime. Deşi scanarea fotografiilor nu s-a finalizat decât în proporţie de aproximativ 25%, am considerat necesară scrierea acestui articol pentru simplul motiv că mie mi-ar fi plăcut să găsesc aceste informaţii la un loc şi nu răspândite prin diverse surse, înainte de a mă apuca de treabă.

1. Scurtă descriere a colecţiei CA

Arhiva CA este alcătuită dintr-un număr mare de negative fotografice de sticlă (probabil în jur de 4-5000 de exemplare), un mic procent (probabil sub 1%) din negative pe film, câteva sute de printuri pe hârtie fotografică, precum şi un mic număr de documente. Aproximativ 360 de fotografii sunt reunite într-un album realizat de Acsinte, împreună cu tăieturi din ziare, caricaturi etc. Fotografiile din album au şi descriere, pe hârtie bătută la maşină.
O parte din celelalte elemente ale fondului prezintă inscripţii (zgâriate pe gelatină în cazul negativelor, sau scrise pe spate în cazul printurilor). Deoarece până la acest moment, am scanat aproape exclusiv negative (atât pe sticlă cât şi pe film), informaţiile din următoarele secţiuni se vor aplica implicit la aceste negative, pentru ca la final să descriu într-o secţiune separată procedura pe care am urmat-o în cazul printurilor.

Add a comment

Biblioteca digitală Europeana, muzeele și arhivele aparțin publicului și trebuie să reprezinte interesul public.
Domeniul public este materia din care societatea extrage cunoașterea și creează noi opere culturale.
A avea un Domeniu Public sănătos și prosper este esențial pentru binele social și economic al societății.
Digitizarea Domeniului Public nu creează noi drepturi asupra sa: operele care sunt în Domeniul Public în format analog continuă să stea în Domeniul Public din moment ce au fost digitizat.

Principiile unui Domeniu Public sănătos
Muzeele, bibliotecile și arhivele de toate tipurile sunt depozitarele patrimoniului cultural și științific. Aceste instituții de memorie sunt gardienii cunoașterii împărtășite de întreaga societate. Acestea joacă un rol important în păstrarea Domeniului Public în numele cetățenilor și trebuie să se conducă după câteva principii generale. Aceste principii sunt de bază pentru a menține sensul plin al Domeniului Public și pentru a asigura că acestea continuă să funcționeze în mediul tehnologic al societății informaționale interconectate. Aceste principii nu au intenția de a împiedica fructificarea comercială a operelor din Domeniul Public din colecțiile lor. Din contră, oferă un set minim de standarde care asigură faptul că Domeniul Public funcționează în mediul digital.
Protecția prin drepturile de autor este temporară. Drepturile de autor oferă creatorilor un monopol limitat în timp în ceea ce privește controlul asupra operelor lor. Din moment ce această perioadă a expirat, aceste lucrări intră automat în Domeniul Public. Masa cunoașterii raportată la înregistrările de-a lungul timpului, se află în Domeniul Public; drepturile de autor oferă o cuvenită excepție limitată în timp de la această stare.
Ceea ce există în Domeniul Public trebuie să rămână în Domeniul Public. Controlul exclusiv asupra lucrărilor din Domeniul Public nu poate fi restabilit prin pretinderea unor drepturi exclusive pentru reproducerile prin mijloace tehnice a acestor opere. Operele care sunt în Domeniul Public în formă analogă continuă să rămână în Domeniul Public din momentul digitizării lor.
Utilizatorul legitim al unei copii digitale a unei opere din Domeniul Public ar trebui să fie liber să (re)utilizeze, copieze și modifice opera. Statutul de operă aflată în Domeniul Public garantează dreptul de (re)utilizare, modificare și reproducere iar acest drept nu trebuie limitat prin măsuri tehnice sau contractuale. Atunci când o operă a intrat în Domeniul Public nu mai există baze legale pentru a impune restricții asupra utilizării acelei opere.

Add a comment

Image
Stimaţi colegi, sper ca prima parte a studiului asupra Raportului interimar privind parteneriatul public-privat să vă fi făcut îndeajuns de curioşi să continuaţi cu lectura celei de-a doua părţi.
Am refăcut legătura cu prima parte şi nu am oprit studiul strict la zona raportului ci am scos în evidenţă şi câteva aspecte ale aplicării Parteneriatului public-privat în România: un concept „tânăr”, care nu este un panaceu al problemelor, dar care se doreşte şi rezolvă în parte problemele care interesează comunităţile locale şi organismele guvernamentale la nivel de ţară.
Am pus în cadrul studiului şi câteva întrebări pentru noi specialiştii din domeniile ştiinţei informării. Sunt intrebări la care răspunsuri prefabricate nu există pentru că aceste nu au fost formulate încă explicit luând în calcul tinereţea şi fragilitatea democraţiei şi mediului instituţional românesc.
Îmbucurător este faptul că nimic nu stă pe loc după cum veţi observa. Sunt foarte multe aspecte care trebuie reglementate iar unele trebuie dereglementate. Sper că v-am făcut îndeajuns de curioşi pentru a intra pe deplin în subiect.
Add a comment

Încă nu este versiunea finală a Recomandării, dar e bine să știm la ce să ne așteptăm.

Am extras câteva puncte de interes din textul propus cu scopul de a marca ceea ce se schimbă și care este direcția pe care suntem invitați să o urmăm. Merită subliniat faptul că deja există o convergență a preocupărilor ce țin de digitizare, prezervare digitala, drepturi de autor și este posibil ca viitoarele proiecte care vor fi derulate prin Orizont 2020 (următoarea platformă cadru) să caute a integra aceste trei aspecte în obiective. Deci, atenție! Acesta este trendul: {sharethis}

 „Digitizarea și prezervarea memoriei culturale a Europei care include tipărituri (cărți, reviste, ziare), fotografii, obiecte de muzeu, documente de arhivă, material audio-vizual, monumente și situri arheologice (numite de aici încolo „materiale culturale”), este una din zonele cheie abordate de Agenda Digitală. [...]

 Dacă statele membre nu vor crește investițiile în acest domeniu, există riscul ca beneficiile culturale și economice ale orientării digitale să se materializeze pe alte continente și nu în Europa.[...]

 [...] digitizarea colecțiilor va ajuta instituțiile culturale să-și continue misiunea de a oferi acces și de a conserva patrimoniul nostru în mediul digital. Add a comment