Tipărire
Părinte: UE
Categorie: Rapoarte
Accesări: 8195

„Dacă Europa ar fi să fie reconstruită, aș începe de la cultură, nu de la economie”. Jean Monnet {sharethis}

Vă mai aduceți aminte de Consultarea privind stimularea prezentei online a operelor culturale inițiată în august anul trecut? Ei bine, ieri a fost publicat studiul care a rezultat. Pentru relevanța sa voi pune în lumină concluziile și sper să construim un dialog relevant pentru noi și realitățile din România.

Comitetul Înțelepților (grup de reflecție la nivel înalt) a fost constituit în aprilie 2010 de Vice-Președintele responsabil pentru Agenda Digitală Neelie Kroes și Comisarul pentru Educație și Cultură Androulla Vassiliou. Cei trei înțelepți sunt:
Maurice Lévy
  - ofițer executiv senior la Publicis (http://www.publicis.com),
Elisabeth Niggemann, Director General al Bibliotecii Naționale a Germaniei (http://www.d-nb.de),
Jacques De Decke, scriitor

Studiul spune că digitizarea aduce la viață opere din trecut formând o resursă importantă pentru utilizatorul individual dar și în construcția economiei digitale. Cei trei înțelepți mai sunt de părere că sectorul public are responsabilitatea primară de a face accesibil patrimoniul cultural și de a-l prezerva pentru generațiile următoare. Urmează un accent foarte interesant în atenția pe care instituțiile publice ar trebui so acorde aspectelor de gestiune: controlul asupra patrimoniului european „nu ar trebui lăsat doar unuia sau a mai multor jucători pe piață, chiar dacă încurajăm cu tărie idea atragerii mai multor investiții private și companii în arena digitizării prin intermediul unui parteneriat corect și echilibrat”. Din nefericire aici ar fi foarte mult de spus mai ales că instituțiile gestionare ale patrimoniului cultural nu au resursele financiare pentru a realiza proiecte de digitizare de mari dimensiuni fiind nevoite să încheie acorduri cu diverse companii specializate pe astfel de servicii. Aici o soluție ar fi, dar care se luptă cu interese din punctul meu de vedere nejustificate din arena „micilor fricțiuni” ale instituțiilor publice: realizarea de consorții pentru stabilirea de servicii de digitizare. Costurile ar fi împărțite, expertiza acumulată în interiorul breslei iar echipamentele disponibile pe termen lung și mediu. Dar, aici este păcatul instituțional al luptei pentru vizibilitate individuală și de aici se trag o grămadă de ponoase concluzionate prin acorduri individuale păguboase financiar dar cu impact negativ pe termen lung prin faptul că opere aflate posibil în Domeniul Public sunt licențiate din nou prin simpla schimbare a mediului.
Realizarea unor astfel de consorții ar conduce la reducerea amestecului de interese private vădit orientate comercial și armonizarea serviciilor oferite doar la nivel de know-how stimulând astfel și firmele să devină inovative în ofertă, nu doar beneficiari ai produselor intelectuală prin participarea cu mijloacele tehnologice.

Recomandările celor trei înțelepți:
1. Asigurarea accesului larg și uzul operelor din domeniul public digitizate
Instituțiile de cultură ar trebui să deschidă larg accesul și la posibilitatea de reutilizare a operelor domeniului public digitizate din fonduri publice.

2. Stimularea digitizării și a accesibilității online a operelor protejate
Un instrument legal privind operele orfane trebuie adoptat cât mai curând posibil. Instrumentul ar trebui să fie conform cu cei 8 pași pentru testare așa cum sunt definiți de Comitet.

Ar trebui evitate viitoare opere orfane. Ar trebui prevazute câteva instrumente de evidență ca precondiție pentru o deplină exercitare a drepturilor. Ar trebui stimulată o discuție în cadrul WIPO privind adaptarea Convenției de la Berna pentru a o adapta la era digitală, care să fie promovată de Comisia Europeană.

3. Întârirea poziției Europenei ca punctul de referință al culturii europene online
Europeana ar trebui să fie dezvoltată pe mai departe pentru a deveni punctul de referință pentru conținutul cultural european online. Acest lucru necesită o concentrare a eforturilor financiare și a capitalului politic la nivel european cât și internațional pentru dezvoltarea siteului Europeana și a structurilor sale de bază.

4. Garantarea sustenabilității resurselor digitale
Prezervarea este un aspect cheie în ceea ce privește eforturile de digitizare. De asemenea, prezervarea digitală constituie o preocupare nucleu pentru orice conținut nativ digital. O atenție deosebită ar trebui dată dimensiunilor organizaționale, legale, tehnice și financiare privind prezervarea pe termen lung a operelor digitizate și nativ digitale.

5. Găsirea unei finanțări permanente pentru digitizare și Europeana
Sectorul public are responsabilitatea primară de a finanța digitizarea iar Statele Membre vor trebui să ridice nivelul investițiilor în digitizare. Criza financiară curentă nu poate fi ignorată, dar în aceeași măsură nu trebuie să fie un motiv pentru a nu acționa.

6. Suplimentarea finanțării publice prin parteneriate public-private pentru digitizare
Pentru a păstra interesele instituțiilor publice care intră în parteneriat cu un partener privat, trebuie respectate un set de minime condiții:

Perioada maximă de uz preferențial nu trebuie să depășească 7 ani. Această perioadă este considerată a fi una adecvată pentru a genera pe o parte stimulente pentru investițiile private în digitizarea de masă a bunurilor culturale iar pe de altă parte, pentru a permite un control suficient din partea instituțiilor publice asupra materialului digitizat.

Factorii de decizie politică la nivel european și național ar trebui să creeze condiții favorabile pentru implicarea jucătorii la nivel european. În particular: