reprezentare logo Kosson

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 167

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 167

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 167

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 167

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 167

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 167

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 167

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 167
  • Open Knowledge Foundation la 15 ani

    Acum 15 ani pornea la Harvard Open Knowledge Foundation.

    În 2016 numele s-a schimbat în Open Knowledge International.

    Scopul declarat încă din 2004 a fost cel de promovare a deschiderii în toate formele cunoașterii.

    O scurtă trecere în revistă a proiectelor OKI, vă va surprinde cu multe noduri web familiare.

    https://okfn.org/projects/

    Urăm și noi succes mai departe!!!

     
  • Bibliotecile publice - teritorii ale cunoaşterii şi memoriei colective

    Logo-ul și titlul Conferinței BiblioPUBLICA, ANBPR, 2019, Sibiu

    În perioada 23-25 mai 2019, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu va fi gazda Conferinţei Naţionale BiblioPUBLICA a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, cu tema "Bibliotecile publice - teritorii ale cunoaşterii şi memoriei colective".

    Abordând o temă de actualitate, Conferinţa ANBPR de la Sibiu creeză un cadrul profesional optim pentru dezbateri, schimburi de bune practici şi consfătuiri între profesioniştii bibliotecilor publice şi liderii inovatori ai domeniului. De asemenea, evenimentul va aduce împreună toate părţile interesate de activitatea şi evoluţia bibliotecilor - autorităţi şi instituţii publice, organizaţii non-profit, reprezentanţi ai mediului de business, dar şi exponenţi ai comunităţilor locale.

    Citește mai departe...  
  • Atac la cultura din România: guvernul actual amenință prin deciziile sale dreptul la cultură a zeci de mii de cetățeni

    Administrația Fondului Cultural Național, înființată în 2005, este singura structură care gestionează finanțarea proiectelor culturale independente, printr-un proces transparent de evaluare și selecție, oferind în același timp și instituțiilor publice de cultură o sursă complementară de finanțare pe proiect.

    Pe parcursul existenței sale, AFCN și-a îmbunătățit constant modalitatea de funcționare, prin consultare sistematică cu operatorii culturali beneficiari direcți ai acestui sistem transparent și eficient de finanțare.

    AFCN a început anul 2019 cu o situație echilibrată, la 1 ianuarie având în cont o sumă de 38.367.559 lei, suficientă pentru organizarea primelor sesiuni de finanțare anuală, conform calendarului anunțat din timp. În acest moment, din cauza alocării unui buget mai mic pentru cultura din România, AFCN nu își poate realiza angajamentele luate, deoarece Ministerul Finanțelor Publice a limitat controlul AFCN asupra surselor sale extrabugetare, iar apoi, Ministerul Culturii și Identității Naționale, sub autoritatea căruia funcționează AFCN, a restricționat bugetul instituției - în loc de 37 de milioane de lei, AFCN fiind autorizată să folosească numai 31 milioane. [Semnează!]

    Citește mai departe...  
  • DPLAfest 2019

    DPLAFest 2019

    [Twitter]

     
  • Plan-E întâlnire la Roma

    Secretariatul EOSC și membrii consiliului executiv al EOSC au fost prezenți la ultima ședință plenară a Platformelor Naționale de eScience din Europa (PLAN-E) la sediului GARR din Roma pe 15 aprilie 2019, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra activităților de guvernanță a Open European Science Cloud (EOSC), precum și beneficiile EOSC pentru părțile interesate.

    Evenimentul organizat de PLAN-E, o rețea de centre de eScience din Europa, a avut tema: „Accelerarea EOSC, HPC în Europa și patrimoniul cultural”. Întâlnirea s-a axat pe ultimele evoluții ale EOSC, precum și pe performanțele computing-ului de înaltă performanță și științele umaniste în relația lor cu eScience. Prezent a fost Jean Claude Burgelman din partea Comisiei Europene.

    [Sursa][Prezentare][Site][Presă]

     
  • Digital Day 2019

    La 9 aprilie, 24 de țări europene au semnat o Declarație de cooperare privind progresul digitizării patrimoniului cultural. Aceștia vor colabora mai strâns pentru a utiliza mai bine tehnologiile digitale de ultimă oră în abordarea riscurilor pe care le întâmpină patrimoniul cultural european bogat, sporirea utilizării și vizibilității acestora, îmbunătățirea angajării cetățenilor și sprijinirea difuzărilor în alte sectoare.

    DigitalCulture

    Accesează declarația de la https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/eu-member-states-sign-cooperate-digitising-cultural-heritage

     
  • Săptămâna Prezervării 2019

    Colegiidin Statele Unite ale Americii se pregătesc de Săptămâna Prezervării - http://www.ala.org/alcts/preservationweek

    Genealogistul profesionist și autorul Kenyatta D. Berry va fi președintele de onoare al Săptămânii Prezervării.

    Kenyatta D. Berry

    Săptămâna prezervării din acest an este intitulată "Conservarea istoriei familiei", iar bibliotecile participante vor sărbători oferind programe și servicii speciale pentru a conecta utilizatorii bibliotecii cu instrumentele de conservare, pentru a promova importanța prezervării și pentru a spori cunoașterea problemelor de prezervare în rândul publicului larg. Instituțiile din întreaga lume vor folosi hashtag #preswk pentru a vorbi despre programele și serviciile lor de conservare.

    [SURSA], [SURSA]

     
  • 1Lib1Ref

    1Lib1Ref Arges

    Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” din Pitești împreună cu Wikimedians of Romania and Moldova, vă invită să vă alăturați campaniei 1Lib1Ref.

    [SURSA]

     
 Apariția cartografiei digitale, precum și puternica ascensiune a spațiului virtual digital a creat oportunități neașteptate pentru patrimoniul cultural. Promovarea lui prin intermediul hărților a dus la creșterea curiozității, dar și a interesului pentru patrimoniu, iar internetul i-a oferit un caracter global. Datele geografice, care până ieri erau apanajul unei categorii extrem de restrânse de profesioniști, astăzi au devenit comune, căpătând puternice valențe sociale. Redescoperirea contextului spațial a dus la o reinventare a hărții, care, prin proiecte precum OpenStreetMap, vine să ajute în continuare la rezolvarea problemelor lumii contemporane. Reforma hărții înseamnă accesibilitate, eficiență, compatibilitate, colaborare. Aceleași calități sunt de așteptat să se regăsească și în noile abordări ale științelor informării, care trebuie să se adapteze prin interdisciplinaritate. Dialogul cu geografia poate să înceapă prin hartă. Cu atât mai mult, atunci când cartograful putem fi noi toți, iar accesul la datele geografice poate fi liber. {sharethis}


Problema cartografiei colaborative, precum și a ceea ce numește Jon Udell ca fiind „the geo-aware web", a stârnit interesul multor specialiști din varii domenii profesionale. Geografii sesizează cu ușurință că știința lor se află în centrul atenției, însă în cele mai multe cazuri, nici aceștia nu pot explica ce anume se întâmplă de fapt. Mai mult decât atât, a fost reactivat un vechi termen, al cărui înțeles niciodată nu a fost limpede: neogeografia. Care este legătura între toate acestea și care sunt de fapt implicațiile practice, puteți citi în cele ce urmează.

Noțiunea de neogeografie apare pentru prima dată în 1922, când era folosită pentru a caracteriza noi tipuri de studii, neîncadrate încă în geografia academică. Următoarele menționări, de la jumătatea secolului XX sunt și mai vagi. Neogeografia este când o tendință, când opusul geografiei istorice. În 1998, Kenneth Dowling folosea acest termen pentru a exprima studiul comunităților virtuale formate din oameni care se află fizic la distanțe foarte mari.

Secolul al XXI-lea vine cu alte abordări. Fără a menționa nicăieri cuvântul neogeografie, Jon Udell (2005) descrie o formă de cartare ad-hoc, cu ajutorul unui GPS, datele obținute fiind partajate cu ajutorul Google Earth. Articolul său, cu puternice valențe sociale, vorbea printre altele despre începutul colonizării Web-ului. Un an mai târziu, Randall Szott caracterizează neogeografia ca fiind un set de practici care se află în afara domeniului geografiei profesionale. Același autor precizează că metodologiile neogeografiei tind către forme expresive, intuitive, mult mai personale, uneori absurde și chiar artistice. Ele pot folosi practicilor științifice geografice și cartografice, dar nu sunt limitate de protocoalele practicii profesionale.

Unii autori sunt categorici: neogeografia va „ucide" GIS; alții nu agreează folosirea acestui termen, întrucât geografia este o știință destul de bine definită, iar folosirea de mashup-uri sau tag-uri în Google Earth nu constituie demersuri științifice. Interesant este că neogeografia apare astfel asociată cu VGI – Volunteered Geographical Information.

Din acest punct, vom înlocui abordarea teoretică cu o discuție despre implicații practice. În ceea ce numim Volunteered Geographical Information, după cum spune și numele, elementul geografic este în centrul ecuației, nu ca atribut sau o caracteristică, ci ca scop în sine. Cel mai bun exemplu în acest sens este de departe OpenStreetMap (http://www.openstreetmap.org/).

OpenStreetMap (OSM) este un proiect ce încearcă să creeze o hartă liberă și editabilă a lumii. Ideea din spatele OSM a fost aceea de a încuraja distribuția datelor geo-spațiale libere, pentru ca ele să poată fi folosite de către oricine, oricând. Pe scurt, orice utilizator al unui dispozitiv GPS poate folosi punctele de interes sau traseele parcurse, încărcându-le sub un format uzual în baza de date OSM pentru a fi disponibile (sau nu, existând posibilitatea ca traseele să nu fie făcute publice) utilizatorilor ca suport pentru viitoarele străzi, poteci, alei, etc. La acestea se adaugă digitizări de pe imagini satelitare sau hărți, acolo unde diferite instituții sau firme le-au pus la dispoziție. Cu alte cuvinte, actualizările sunt foarte prompte și facile, iar accesul la datele din spatele hărții este liber (pentru detalii suplimentare, vedeți prezentarea dedicată de la seminarul geo-spatial.org, din București, 2011 - http://www.youtube.com/watch?v=lGjhvvJfMhY ).

Mai exact, datele OpenStreetMap sunt publicate sub o licență ce permite redistribuirea, încurajând utilizarea liberă a acestora. Mai multe puteți afla, parcurgând acest material: http://www.osmfoundation.org/wiki/License/We_Are_Changing_The_License
Dincolo de folosirea OpenStreetMap în mod similar cu serviciile Maps și Earth de la Google, filosofia open-source din spatele său îi oferă o complexitate poate insuficient valorificată. În sprijinul muzeografilor, bibliotecarilor și nu numai, în OSM s-a început pentru prima dată cartografierea interioarelor clădirilor, lucru considerat până mai de curând ca fiind „ultima frontieră a cartărilor". Au apărut deja instrucțiuni pentru cei care vor să atace această problemă http://wiki.openstreetmap.org/wiki/Indoor_Mapping, precum și primele clădiri ale căror interioare au fost cartate (ex. INRIA din Grenôble http://www.openstreetmap.org/?lat=45.2182567119598&lon=5.80698251724243&zoom=18 sau Departamentul de Matematică-Informatică al TUM din München: http://www.openstreetmap.org/?lat=48.262437&lon=11.667689&zoom=18 )

Pentru muzee sau complexe muzeale, nu doar interiorul poate fi transpus pe hartă, ci și exteriorul , iar aici ne gândim la muzee în aer liber, expoziții exterioare, parcuri culturale sau alte spații adiacente (ex. Luvru http://www.openstreetmap.org/?lat=48.8615790009499&lon=2.33500778675079&zoom=17 , Den Gamle By din Aarhus, http://www.openstreetmap.org/?lat=56.159175&lon=10.191641&zoom=18&layers=M )

Accesarea acestora prin intermediul site-ului instituției sau direct de pe OpenStreetMap va facilita accesul și orientarea vizitatorilor. Datele se actualizează rapid și fără dificultate, iar pe baza lor pot fi create hărți, panouri sau alte materiale utilizate în cadrul instituției. Menționăm că ideile acestea nu sunt noi, deja fiind disponibile hărți tipărite ce folosesc date OSM.
Pentru bibliotecari și arhiviști, se poate extinde și mai mult funcționalitatea OSM, pentru a crea un proiect dedicat, un OpenLibraryMap http://wiki.openstreetmap.org/wiki/OpenLibraryMap am putea spune, sau cel puțin pentru a dezvolta proiectul principal. Opțiunile sunt extrem de numeroase. Cu sprijinul unor software open-source, se pot construi biblioteci digitale de hărți, fotografii vechi, stampe, cărți poștale, etc. în care plasarea acestora în context spațial să devină implicită pentru o mai bună gestiune și o utilizare mai eficientă. (merită menționat aici Proiectul eHarta al comunității geo-spatial.org , deja recunoscut la nivel european - http://earth.unibuc.ro/articole/eHarta )

Dat fiind faptul că licența datelor geo-spațiale este problematică nu numai în România, OSM poate constitui o soluție surprinzător de bună. Panta de învățare este foarte mică, iar mai departe în demersurile noastre, comunitatea activă din spatele proiectului, precum și documentația web bogată înlesnesc semnificativ lucrul. Să nu uităm nici de munca în echipă sub formă de mapping party, sau de aportul tinerilor (vezi Best of OSM - http://bestofosm.org/ , unde aflăm că cele mai multe din cartările detaliate au fost realizate de elevi și studenți).

În concluzie, neogeografia, dacă acceptăm acest termen, prin ceea ce numim Volunteered Geographical Information, vine în sprijinul tuturor claselor profesionale, fie geografi, istorici sau sociologi, fie muzeografi, bibliotecari sau arhiviști, permițând acestora atât să contribuie, cât și să utilizeze într-un mod permisiv datele geografice existente. Sperăm, ca indiferent de profesie, prin demersuri ca OpenStreetMap, să fi avansat cu încă un pas în problema juridică a acestor date geografice, iar cealaltă problemă, cea tehnică, să poată fi depășită prin dialog și prin colaborare activă între specialiști. {jcomments on}