reprezentare logo Kosson

Documente oficiale

Aici veți putea găsi toate documentele oficiale care au fost emise de autoritățile românești, europene și internaționale.

31.5.2018

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 134/12


RECOMANDAREA (UE) 2018/790 A COMISIEI din 25 aprilie 2018 privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora

COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat un pachet de informații științifice, care constă dintr-o comunicare intitulată „Către un acces mai bun la informațiile științifice: Sporirea beneficiilor rezultate din investițiile publice în cercetare” (1), și Recomandarea 2012/417/UE (2). Recomandarea 2012/417/UE prevede că progresele înregistrate în întreaga Uniune vor fi examinate de către Comisie pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor stabilite în respectiva recomandare.

(2)

Comunicarea „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (3) subliniază importanța difuzării de date ca un catalizator pentru creștere economică, inovare și digitalizare în toate sectoarele economice, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (și pentru întreprinderile nou-înființate), precum și pentru societate, în ansamblu. În comunicare se recunoaște că volumele mari de date (Big Data) și calculul de înaltă performanță (High Performance Computing) modifică modul în care se realizează cercetarea și se face schimb de cunoștințe, ca parte a tranziției către o „știință deschisă” mai eficientă și cu o mai mare capacitate de reacție (4). Comunicarea anunță că accesul la datele publice va fi încurajat de Comisie pentru a contribui la stimularea inovării și a avansa în direcția unui cloud pentru cercetare destinat științei deschise ca parte din Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului. În evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind piața unică digitală (5), Comisia își anunță intenția de a îmbunătăți în continuare „accesibilitatea și reutilizarea datelor publice și a celor finanțate în mod public”.

(3)

Comunicarea privind inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, și anume „Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (6) prezintă planul rațional și amplu pentru dezvoltarea cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu de încredere, deschis, care să permită comunității științifice să stocheze, să facă schimb și să reutilizeze datele și rezultatele științifice. De asemenea, comunicarea anunță revizuirea de către Comisie a Recomandării 2012/417/UE privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora pentru a încuraja schimbul de date științifice și crearea de sisteme de stimulare, de sisteme de recompensare și de programe de educație și de formare care să permită cercetătorilor și întreprinderilor să facă schimb de date. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – „Foaie de parcurs privind punerea în aplicare EOSC” (7) – prezintă rezultatele explorării, împreună cu state membre și cu părți interesate, a unor posibile mecanisme de guvernanță și de finanțare pentru EOSC și detalii suplimentare privind liniile de acțiune pentru dezvoltarea EOSC ca o grupare de infrastructuri de date în domeniul cercetării.

(4)

Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) stabilește principiul conform căruia toate datele disponibile deținute de un organism din sectorul public trebuie să fie, de asemenea, reutilizabile în scopuri comerciale și necomerciale de către toate părțile interesate, în condiții nediscriminatorii în ceea ce privește categoriile comparabile de reutilizare și la costurile marginale legate de distribuirea datelor, la maxim.

(5)

Politicile privind liberul acces (9) urmăresc să ofere cercetătorilor și publicului larg un acces gratuit la publicațiile științifice evaluate inter pares, la datele cercetărilor și la alte rezultate ale cercetării în mod deschis și nediscriminatoriu, cât mai rapid posibil în cadrul procesului de diseminare și să permită utilizarea și reutilizarea rezultatelor cercetării științifice. Accesul liber contribuie la îmbunătățirea calității, la reducerea necesității de a se duplica în mod inutil cercetarea, la accelerarea progresului științific, contribuie la combaterea fraudei în domeniul științei și, în ansamblu, poate favoriza creșterea economică și inovarea. Pe lângă accesul liber, planificarea gestionării datelor devine o practică științifică standard.

(6)

Accesul liber este un mijloc de difuzare pentru cercetători, care pot decide să publice rezultatele activității lor, în special în contextul cercetării finanțate din fonduri publice. Soluțiile privind acordarea de licențe ar trebui să vizeze facilitarea difuzării și reutilizării publicațiilor științifice.

(7)

Conservarea rezultatelor științifice este de interes public. Prin tradiție, aceasta a fost responsabilitatea bibliotecilor sau a arhivelor, în special a Serviciului de depozit legal al bibliotecilor naționale. Volumul rezultatelor generate de cercetare crește în mod constant. Ar trebui instituite mecanisme, infrastructuri și soluții de software care să permită conservarea pe termen lung a rezultatelor cercetării sub formă digitală. Finanțarea sustenabilă a conservării reprezintă un imperativ, deoarece costurile curării conținutului digital sunt încă relativ ridicate. Având în vedere rolul important al conservării pentru utilizarea viitoare a rezultatelor cercetării, ar trebui ca statelor membre să le fie adresată o recomandare privind instituirea sau consolidarea unor politici în acest domeniu.

(8)

Progresul tehnologic a permis crearea unor infrastructuri de cercetare online instituite de către guvernele naționale, universități și organizații de cercetare. Acestea sprijină obiectivele prezentei recomandări, ajutând cercetătorii să gestioneze rezultatele activităților lor de cercetare și diseminare. Comunicarea privind inițiativa europeană în materie de cloud computing a anunțat că acest „cloud european destinat științei deschise va începe prin unificarea infrastructurilor existente de date științifice, care în prezent sunt dispersate între diferite discipline și în diferite state membre.” Este oportun să se identifice și să se recomande măsuri la nivel național de natură să permită funcționarea corespunzătoare a EOSC.

(9)

Progresul tehnologic a determinat o schimbare majoră în timp în lumea științifică în sensul creșterii metodelor de colaborare și a contribuit în mod constant la sporirea volumului de material științific. În cadrul unei abordări științifice în care cooperarea și transparența sunt tot mai pregnante, ar trebui să se asigure că cercetătorii au acces, în toate etapele educației și carierei lor, la dezvoltare profesională, inclusiv prin programe de învățământ superior. Aceștia ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a-și dezvolta competențele corespunzătoare care să le permită să se implice pe deplin în știința deschisă, astfel cum se subliniază în „Planul de acțiune pentru educație digitală” (10).

(10)

Stimulentele și recompensele reprezintă aspecte esențiale pentru o carieră profesională. Chiar dacă cercetătorii sunt încurajați să se deplaseze dincolo de frontiere, discipline și sectoare, și să participe la cultura partajării rezultatelor obținute, adeseori acestea nu sunt recompensate sau reflectate în dezvoltarea carierei lor profesionale. Se elaborează indicatori transparenți și responsabili în scopul de a se sprijini punerea în aplicare a practicilor moderne ale științei deschise în universitățile moderne. Ar putea fi utilizate mecanisme modernizate de recompensare care să ia în considerare indicatori de nouă generație pentru a se aprecia mai bine calitatea cercetării europene și pentru a stimula cercetătorii să împărtășească rezultatele cercetării lor, iar universitățile să devină mai antreprenoriale, încurajând în același timp concurența în cadrul pieței interne.

(11)

Statele membre ar trebui să sprijine în continuare știința deschisă și accesul liber, după cum se precizează în concluziile Consiliului privind „c cercetarea deschisă, interconectată și care utilizează în mod intensiv datele, ca motor pentru o inovare mai rapidă și mai extinsă” (11) și privind „tranziția către un sistem al științei deschise” (12).

(12)

Trecerea la accesul liber este o tendință la nivel mondial. Statele membre contribuie la acest efort și ar trebui să fie sprijinite prin stimularea unui mediu de cercetare deschis și bazat pe cooperare și pe reciprocitate la scară mondială. Știința deschisă este o caracteristică esențială a politicilor statelor membre pentru o cercetare responsabilă și inovare deschisă. Pe măsură ce devin disponibile, noile tehnologii digitale, politicile în materie de cercetare și finanțare trebuie să se adapteze acestui nou mediu.

(13)

Comisia a fost un model de urmat în ceea ce privește maximizarea accesului și reutilizarea rezultatelor generate de cercetare într-un mediu al științei deschise, inclusiv în programele-cadru, precum și prin aplicarea unei politici a datelor deschise cu privire la datele de cercetare a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei.

(14)

S-au înregistrat numeroase progrese în domeniile abordate în Recomandarea 2012/417/UE și în alte documente menționate la considerentele precedente, dar nu toate obiectivele au fost îndeplinite, iar progresele înregistrate au fost inegale între statele membre. Este necesar un efort mai mare al tuturor statelor membre în vederea valorificării la maximum a potențialului de cercetare și inovare al Europei.

(15)

Prezenta recomandare valorifică și înlocuiește Recomandarea 2012/417/UE,

Add a comment

Definiția pentru Deschis aduce precizie termenului „deschis” privind cunoașterea și propune un spațiu comunitar (commons) robust în care oricine să poată participa și în care interoperabilitatea este maximă.

Pe scurt: Cunoașterea este deschisă dacă oricine este liber să o acceseze, utilizeze, modifice și să o distribuie - supusă, cel mult măsurilor care păstrează originea și deschiderea.

Acest înțeles primar se potrivește cu cel de „deschis” în ceea ce privește softwareul așa cum este menționat în Definiția pentru surse deschise și este sinonim cu „liber” sau „libre” așa cum sunt menționate în Definiția softwareului liber și Definiția pentru operele culturale libere.

Termenul de operă va fi utilizat pentru a denumi elementul sau partea de cunoaștere care este transferată.

Termenul de licență se referă la termenii legali sub care este oferită opera.

Termenul de domeniu public indică absența drepturilor de autor și a restricțiilor similare, fie implicit, fie prin intermediul unor dispense pentru toate aceste condiții.

Cuvintele cheie „trebuie”, „nu trebuie”, „ar trebui” și „ar putea” din acest document sunt interpretate așa cum este descris în RFC2119.

Add a comment

În cadrul Adunării Generale a prestigioasei organizații Science Europe din 15 aprilie, 2015, au fost adoptate noi patru principii privind Serviciile Editurilor cu Acces Deschis. Acestea complementează „Principiile privind Tranziția la Acces Deschis a Publicațiilor de Cercetare” din aprilie 2013. Le-am supus atenției specialiștilor noștri pentru că aduc elemente noi privind infrastructurile necesare și detaliile de conectare interinstituționale.scienceEuropeLogo

Organizațiile Membre ale Science Europe au adoptat următoarele servicii minime așteptate din partea editurilor aplicabile atunci când sunt oferite subsidii sau plăți pentru publicarea cu Acces Deschis.

1. Indexarea
Revistele trebuie să fie listate în bazele de date standard precum Directory of Open Access Jurnals / DOAJ ( http://doaj.org/ ), Web of Science ( http://ip-science.thomsonreuters.com/mjl/ ),
Scopus or PubMed ( http://www.ncbi.nlm.nih.gov/nlmcatalog/journals ) [1].
În cazul cărților, colecțiilor în volum, lucrări de conferință și alte materiale supuse publicării, procedurile de evaluare colegială și informațiile tehnice de bază trebuie să fie transparente pe siteul web al editurii.

2. Drepturile de autor și reutilizarea
Autorii dețin drepturile propriilor publicații fără restricție.
Toate operele vor fi publicate sub o licență deschisă, de preferat Creative Commons CC BY ( https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ ). În orice caz, licența aplicată ar trebui să satisfacă cerințele definite în Declarația de la Berlin ( http://openaccess.mpg.de/Berliner-Erklaerung ).

Add a comment

[ deprecated ] http://www.ivir.nl/publications/guibault/OpenAIRELicensingStudy_Summary.pdf
http://www.ivir.nl/syscontent/uploads/2013_12_19_dd3e1 [new url]

a. Datele de cercetare în sine nu sunt protejate de legea drepturilor de autor și rar prin alte norme legale. Doar bazele de date și structura lor sunt protejate (dacă s-au făcut investiții consistente pentru a construi baza de date)
b. Exploatarea (masivă) a datelor în scopul analizării nu este acoperită prin limitări și excepții de către directivele europene.
c. Utilizarea în scopuri științifice a bazelor de date este doar o limitare opțională (art. 9 al Directivei privind bazele de date) și nu este armonizată complet. Astfel, scopul acestei limitări este chiar opac între diferitele state membre.
d. Utilizarea în scop științific nu acoperă infrastructura ca atare. În consecință, întrega reproducere a bazei de date nu se poate justifica prin utilizare științifică. Reproducerea vizată a unei baze de date pe de-antregul nu poate fi justificată prin utizarea în scop științific.
e. Mai mult, linkingul făcut către date de cercetare și/sau publicații nu este reglat în mod clar în niciuna dintre Directive. Unele State Membre au tendința de a califica linkingul ca o altă metodă de a face operele disponibile public adăugând astfel o altă necesitate de a obține licențele/acordurile autorilor.

OpenAIRELegalStudyLicensingDataandPublications

Acestea sunt câteva concluzii utile, care merită să fie luate în considerare aunci când plănuiți un serviciu care implică, fie licențiere deschisă, fie acces deschis. Este o mică parte tradusă a unui document mai voluminos publicat ca rezultat de cercetare a proiectului european OpenAIRE.

Add a comment

leru logo publicitary colorMai departe cu Accesul Deschis

Declarația LERU pentru Președenția Olandeză a UE 2016

În acest moment, universitățile europene plătesc editurilor părți considerabile din bugetul universității. Sute de milioane de euro. Bani care nu sunt cheltuiți direct cu cercetarea și educația chiar dacă marea lor parte sunt ai contribuabililor. Din momentul în care Universitatea Harvard a tras semnalul de alarmă în 2012 indicând faptul că mai multe edituri au creat o situație „neacceptabilă fiscal și limitativă academic”, în care unele reviste costă peste 40.000 de dolari pe an (prin care editurile obțin profituri de 35% sau mai mult). Dacă una dintre cele mai bogate universități din lume nu-și mai poate permite, atunci cine? Este ușor a se vedea lupta universităților europene cu bugete mai mici. Suplimentar costurilor abonamentelor, finanțarea cercetării este afectată puternic de „Taxele de Procesare pentru Articole” (Article Processing Charges - APC), care vin ca un cost suplimentar, în medie de 2000 de dolari per articol, atunci când articolele urmează Accesul Deschis de Aur. Astfel, unele edituri încasează de două ori pentru același conținut („double dipping” - n.t. plată dublă).

Add a comment

Informația este putere. De regulă, pentru putere sunt cei care doresc să o țină doar pentru ei. Întreaga moștenire științifică și culturală a lumii, publicate de-a lungul secolelor în cărți și reviste, este digitizată din ce în ce mai mult și închisă de o mână de corporații private. Dorești să citești articole în care să găsești cele mai renumite rezultate ale științei? Va trebui să plătești sume mari editurilor precum Elsevier.

Există oameni care se zbat să schimbe această stare de fapt. Mișcarea Accesului Deschis s-a luptat cu bravură pentru a se asigura că cercetătorii nu-și cedează drepturile de autor, în schimb asigurându-se că munca lor este publicată pe Internet sub termeni care să permită oricui să o acceseze. Dar și în cele mai fericite cazuri, efortul lor se aplică doar lucrurilor publicate în viitor. Tot ce există până în acest moment va fi pierdut.

Acesta este un preț prea mare pentru a fi plătit. Forțezi oamenii de știință să plătească pentru a citi lucrările colegilor? Scanezi biblioteci întregi, dar permiți doar oamenilor de la Google să le citească? Oferi articole științifice doar celor din universitățile de elită din Prima Lume, dar nu și copiilor din Sudul Global? Este scandalos și de neacceptat.

„Sunt de acord,” spun mulți „dar ce putem face? Companiile dețin drepturile de autor, fac o grămadă de bani taxând accesul și este perfect legal - nu este nimic ce putem face pentru a-i opri.” Dar este ceva ce se poate face, ceva ce deja s-a făcut: putem riposta.

Cei care au acces la aceste resurse - studenți, bibliotecari, cercetători - vouă vi s-a oferit un privilegiu. Vă puteți infrupta la acest banchet al cunoașterii în vreme ce restul lumii este închisă afară. Dar nu trebuie - moral, nu puteți - să păstrați acest privilegiu doar pentru voi. Aveți datoria să-l împărtășiți cu toată lumea. Și puteți: oferi parole colegilor, completa cereri de descărcare pentru prieteni.

Între timp, cei care au fost închiși afară nu au stat degeaba. S-au uitat prin găurile din zid, au sărit gardurile eliberând informația închisă de edituri distribuindu-le prietenilor.

Dar toată această activitate se întâmplă în întuneric. Se numește furt sau piraterie, ca și cum distribuirea unei comori de cunoaștere este echivalentul moral al jefuirii unui vas și asasinarea echipajului său. Dar distribuirea nu este imorală - este un imperativ moral. Doar cei orbiți de lăcomie vor împiedica un prieten să facă o copie.

Desigur, marile corporații sunt orbite de lăcomie. Legile în baza cărora operează, o cer - acționarii acestora se vor revolta la vreo atingere iar politicienii cumpărați de ei îi sprijină, aprobând legi care să le dea puteri exclusive pentru a decide cine poate face copii.

Nu există justiție în a urma legi injuste. Este timpul de a păși în lumină și în linia tradiției neascultării civile, să ne declarăm opoziția în cazul acestui furt privat al culturii publice.

Avem nevoie să luăm informații indiferent unde este stocată, să ne facem propriile copii și să le distribuim lumii întregi. Trebuie să luăm materialele ieșite de sub drepturile de autor și să le adăugăm arhivei. Trebuie să cumpărăm baze de date secrete și să le punem pe Web. Trebuie să descărcăm reviste științifice și să le încărcăm pe rețelele de distribuire a fișierelor. Trebuie să luptăm în Gherila Accesului Deschis.

With enough of us, around the world, we'll not just send a strong message opposing the
privatization of knowledge — we'll make it a thing of the past. Will you join us?

Îndeajuns de mulți de-ai noștri, din întreaga lume, nu vom trimite doar un mesaj ferm contrar privatizării cunoașterii - o vom face un lucru din trecut. Te vei alătura nouă?

Aaron Swartz

2008, iulie, Eremo, Italia

Add a comment

traducere după textul original de la adresa https://www.force11.org/node/4771

Note de traducere:
Pentru „citation” a fost preferat sensul de citare și nu referință bibliografică pentru simplitate.
„Claim” a fost tradus cu înțelesul de recunoaștere, având înțelesul de solicitare pentru recunoașterea efortului științific individual sau de grup.

Preambul

Rezultatele de cercetare solide se bazează pe o fundație de date robuste și accesibile. Pentru ca acest lucru să se regăsească în practică, nu numai în teorie, datelor trebuie să li se acorde importanța cuvenită în practica științifică și cea a înregistrărilor științifice durabile. Cu alte cuvinte, datele trebuie să fie considerate produse legitime și citabile ale cercetării. Citarea datelor, precum citarea altor dovezi și surse, constituie o bună practică de cercetare și face parte din ecosistemul științific care sprijină reutilizarea datelor. Data Citation Logo

În sprijinul acestei aserțiuni și pentru a încuraja buna practică, oferim un set de principii conducătoare pentru datele literaturii științifice, pentru seturi de date sau oricare alt obiect de cercetare.

Aceste principii sunt sinteza muncii unui număr de grupuri. Pentru că ne mișcăm în următoarea fază, vă așteptăm participarea și sprijinul pentru aceste principii.

Add a comment

Datele sunt folosite din ce în ce mai mult pentru a guverna știința. Evaluările cercetării care erau făcute odinioară după nevoi și de către colegi, acum se fac uzual pe baza metricilor1. Problema este că evaluarea este acum făcută în baza datelor și nu a analizei. Metricile au proliferat: în genere bine intenționate, nebeneficiind de fiecare dată de cele mai bune informații, de cele mai multe ori prost aplicate. Riscăm să stricăm sistemul cu fiecare instrument gândit să-l îmbunătățească de vreme ce evaluarea este implementată de organizații care nu au cunoaștere de, sau sunt avizate asupra bunelor practici și a interpretării.

Înainte de 2000 exista Science Citation Index pe CD-ROM de la ISI - Institute for Scientific Information, care era folosit de toți experții pentru analize specializate. În 2002, Thompson Reuters a lansat o platformă web integrată prin care deschide larg baza de date Web of Science. Indici de citare concurenți au fost creați de: Scopus de la Elsevier (inițiat în 2004) și Google Scholar (versiunea beta în 2004). Au fost introduse instrumente bazate pe tehnologii web pentru a compara productivitatea instituțională și impactul, cum sunt InCites (care folosește Web of Science) și SciVal (care folosește Scopus), dar și software care să analizeze profile de citare individuale care folosesc Google Scholar (Publish or Perish, inițiat în 2007).

Add a comment

Definiția pentru deschis definește precis înțelesul termenului „deschis” atunci când vine vorba de cunoaștere, promovând un domeniu public, unde oricine poate participa și în care interoperabilitatea este maximizată.

Sumar: Cunoașterea este deschisă dacă oricine este liber să o acceseze, folosească, modifice și redistribuiesupusă, cel mult, unor măsuri care să păstreze datele de proveniență și caracterului deschis .Acest înțeles esențial al termenului „deschis”, corespunde cu înțelesul termenului „deschis” folosit în definiția software-ul cu sursă deschisă1 și este sinonim cu „liber”, așa cum este descris în definiția operelor culturale libere2. Definiția pentru deschis a fost derivată, inițial, din definiția software-ului cu sursă deschisă, care la rândul său a fost derivată din Ghidul pentru Software Liber al Proiectului Debian3.

Termenul operă va fi folosit pentru a descrie un element dau un fragment de cunoaștere care este transferată.

Termenul licență se referă la condițiile legale sub care este publicată o operă. Acolo unde nu este specificată o licență, vor fi folosiți termenii legali care se aplică din oficiu utilizării unei opere (de exemplu, legislația privind drepturile de autor sau domeniul public).

Add a comment

Introducerea științei în evaluarea cercetării

traducere după: http://www.ascb.org/dora/

Există o necesitate în continuă creștere pentru a îmbunătăți felul în care sunt evaluate rezultatele cercetării științifice de către agențiile de finanțare, instituțiile de știință și alți actori interesați.

Pentru a rezolva acest lucru, un grup de reprezentanți ai editurilor și ai revistelor de cercetare s-au întâlnit cu ocazia Întâlnirii anuale a Societății Americane pentru Biologie a Celulei (ASCB) din San Francisco, CA, pe 16 decembrie, 2012. Grupul a elaborat un set de recomandări, care le numim Declarația privind evaluarea cercetării de la San Francisco. Invităm toți cei interesați din toate disciplinele să-și arate sprijinul adăugându-și numele pe această Declarație.

Add a comment