Congresul IFLA de la Milano s-a închis oficial joi pe 27 august. Fostul președinte al IFLA, Claudia Lux din Germania împreună cu președintele Asociației Bibliotecilor Italiene Mauro Guerrini și noul președinte al IFLA Ellen Tise din Africa de Sud ales pe perioada 2009-2011, au considerat conferința a fi una reușită în ciuda problemelor economice care apasă întreaga lume și bibliotecile de asemenea. Aproape 4.000 de delegați înregistrați și peste 500 de oameni care s-au implicat direct în organizarea congresului trebuie spus că este considerat a fi un real succes. Pe de altă parte, au fost vizibil mai puțini cei care au expus (comparativ cu, conferința ALA de la Chicago, toate cele expuse păreau mai mici și mai puțin atractive). Delegați la IFLA cu mult mai multă experiență ne-au spus nouă celor care au ajuns la IFLA pentru prima oară, că, congresul IFLA a fost vizibil lovit de criză. Cu toate acestea IFLA pentru mine a fost o experiență extraordinară iar cea ce-mi place cel mai mult este că am avut ocazia să ascult o mulțime de prezentări excelente și să întâlnesc colegii, lucru de bază pentru orice conferință de success.
Că tot vorbeam de prezentări extraordinare, trebuie să spun că prezervarea digitală a fost unul din topicurile dominante la IFLA 2009. Astfel, am încercat să urmăresc sesiunile care aveau legătură cu prezervarea digitală sau digitizarea. Primul eveniment a fost propriu-zis un atelier de lucru de o zi privind prezervarea materialelor audio-vizuale care s-a desfășurat la RAI Milano, despre care am scris . Pe 25 august secțiunea de geografie și biblioteci de cartografie, biblioteci de știință și tehnologie și divizia de biblioteci specializate, au desfășurat împreună o sesiune intitulată Patrimoniul cultural conservat: rolul hărților digitale, care s-a dovedit a fis plină de conținut și inspirație dar și pentru aspectele practice deoarece oferea o mulțime de informații despre digitizarea hărților și materialul cartografic. Puteți găsi expunerile , sesiunea numărul 121. De asemenea, a mai fost o sisiune a secțiunii intitulată pe 26 august intitulată deschiderea propriului patrimoniu cultural prin digitizare și colaborare. Colegii din Statele Unite, Danemarca, Canada și Serbia (în persoană) s-au concentrat pe diferitele abordări în ceea ce privește prezervarea patrimoniului cultural și a istoriei prin prezervare digitală sau folosind tehnologiile web 2.0. În comparație cu alte sesiuni la care am participat precum sesiunea privind e-learningul: bibliotecile și formarea continuă prin e-leaning ținută pe 27 august, participanții au fost interesați să pună întrebări despre proiectele prezentate, fiind puse o mulțime de întrebări de natură tehnică spre surprinderea mea.
În încheiere trebuie să mulțumesc tuturor colegilor care m-au încurajat să depășesc dificultățile în calea participării mele la două dintre cele mai importante conferințe: IFLA și ALA în acest an atât de tulburat. Am reușit! Iar pentru partea privind IFLA, mulțumirile mele cele mai multe merg la toate instituțiile care m-au ajutat să călătoresc la Milano: din Roma, Biblioteca publică „” din Čačak, Serbia, și .