reprezentare logo Kosson

Ziua Culturii Naționale, un eveniment care a fost stabilit prin lege (LEGE Nr. 238 din 7 decembrie 2010). Anul acesta, când se împlinesc 10 ani de activități dedicate acestei zile, aș dori să punctez un set de coordonate pe care au evoluat anumite direcții ale culturii dintr-o perspectivă digitală în ultimul an și nu numai. Fără a avea în intenție realizarea unei retrospective, voi menționa câteva lucruri care să invite o discuție necesară, poate așteptată.

Cultura prin liantul pe care îl oferă educației, activităților de loisir cu satelitul său turismului a fost un domeniu încercat până la punctele de rezistență la rupere.

Anumite sectoare aflate în contactul direct cu publicul au suferit cel mai mult. Altele au profitat pentru a-și regândi interacțiunea și modul de valorificare al colecțiilor (sectorul GLAM :: Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii).

Anul acesta, pe fondul turbulențelor financiare, împing către concluzia că se profilează a fi pus sub importul bruxellez de reziliență. În acest moment când există o reală șansă de redresare, Europei îi este propus Un acord cultural, un demers al Culture Action Europe (CAE), the European Cultural Foundation (ECF), Europa Nostra și European Heritage Alliance. Acest acord se bazează pe faptul că ambițiile europene pentru redresare (https://ec.europa.eu/info/strategy/recovery-plan-europe_en), nu se pot realiza fără un agent pozitiv al schimbării care este cultura.

Astfel, este propusă alocarea a 2% din The Recovery and Resilience Facility - 662.5 miliarde de euro pentru cultură. Există și o campanie care se desfășoară la nivel european căreia vă puteți alătura accesând linkul următor https://cultureactioneurope.org/projects/culturaldealeu-campaign/ .

Patrimoniu cultural în format digital/digitizat

Bibliotecile cu resurse au avut timp să dezvolte colecțiile digitale și să ajungă la zi cu multe din volumele de muncă impuse de serviciile interne (catalogare). O sumară trecere în revistă a eforturilor bibliotecilor din România punctează câteva din reperele care au fost promovate și au ajuns și în conștiința publicului.

La Arad (https://digital.bibliotecaarad.ro/), Biblioteca Județeană a digitizat peste 50 de ziare și reviste locale în limbile română, maghiară și germană. Anunțul original: https://www.infocultural.ro/l/biblioteca-judeteana-din-arad-a-digitalizat-peste-50-de-periodice/

La Deva, a fost creată o colecție digitală de periodice din diverse perioade. Detalii de la sursă: http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/periodice.html.

Arhiva digitală a Comisiunii Monumentelor Istorice e disponibilă online (40.000 de documente) printr-un efort colaborativ al Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) - http://arhivacomisiuniimonumentelor.ro/. Sursa: https://e-zeppelin.ro/arhiva-digitala-a-comisiunii-monumentelor-istorice-e-disponbila-online/.

Ca răspuns la necesitățile de informare și documentare a studenților, Biblioteca Universitară „Lucian Blaga” din Cluj a digitizat 4.300.000 de pagini a 14.000 de documente necesare. Sursa: https://www.clujulcultural.ro/biblioteca-centrala-universitara-a-digitizat-4-300-000-de-pagini-si-a-deschis-o-sala-de-studiu/ . Un demers similar a fost întreprins și de Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, care a elaborat și digitizat o bibliografie online http://bcu.ulbsibiu.ro/bibliografii-online.html.

Institutul Național al Patrimoniului a creat Biblioteca digitală a publicațiilor culturale (https://biblioteca-digitala.ro/despre.html).

Bibliotecile românești au fost implicate și în activități legate direct de educația publicul tânăr. Un exemplu este proiectul Code Kids.

Un punct interesant pentru planul european ar fi Consultarea publică privind oportunitățile oferite de tehnologiile digitale sectorului patrimoniului cultural - https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/public-consultation-opportunities-offered-digital-technologies-culture-heritage-sector. La baza acestei consultări stă o Recomandare din 27 octombrie 2011 cu privire la *digitizare și accesibilitatea online a materialelor culturale și prezervare digitală*. Din România au fost 16 respondenți.

În contextul actual al pandemiei, un procent de 98% au apreciat faptul că tehnologiile digitale vor fi importante și foarte importante pentru a-și întări propriile instituții în viitor. Majoritatea respondenților au apreciat faptul că digitalizarea este o soluție nu numai pentru salvarea unor puncte de interes al patrimoniului aflat în pericol, ci și pentru a oferi acces la colecții.

Dacă ar fi să aleg un eveniment internațional relevant pentru conservarea folosind reprezentări digitale, m-aș opri la UNESCO prin: https://unescopersist.org/virtual-policy-dialogue-on-documentary-heritage-at-risk-policy-gaps-in-digital-preservation-27-october-2020/.

Resurse

- Public consultation on opportunities offered by digital technologies for the culture heritage sector (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/factual-summary-report-open-public-consultation-digital-cultural-heritage)

Accesul Deschis la cercetare

În anul 2020, Comisia Europeană a realizat o platformă de publicare a articolelor științifice cu scopul de a veni în întâmpinarea autorilor care au nevoie să publice sub o licență deschisă.

Anul acesta intră în aplicare Planul S (prin Coaliția S (https://www.coalition-s.org/)), un adevărat program în zece puncte pentru transformarea raportului dintre autorii articolelor de cercetare științifică și instituțiile care finanțează proiectele de cercetare. Vorbim despre un raport în favoarea publicului și tuturor celor interesați din sfera științifică, pentru că ținta este ca rezultatele de cercetare să fie publicare în reviste științifice cu Acces Deschis.

Deja, Elsevier, unul dintre cei mai mari agregatori de literatură și date de cercetare a început anul prin alinierea a 160 de reviste științifice cerințelor Planului S.

Resurse

- Open Access 2020 (https://oa2020.org/)
- SCOAP3 – Sponsoring Consortium for Open Access Publishing in Particle Physics (https://scoap3.org/)
- Science Europe (https://scienceeurope.org/our-priorities/open-access/)
- European Research Council | Open Access (https://erc.europa.eu/managing-project/open-access)

Drepturi de autor și Domeniul Public

Cu toții suntem deja familiarizați cu subiectul drepturilor de autor. Creațiile umane originale sunt protejate prin lege (Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe). Dar această protecție nu este una perenă. În fiecare an, opere importante pentru umanitate ies din sfera protecției și intră în ceea ce numim Domeniu Public. Chiar există o listă a operelor importante care intră în Domeniu Public publicată de Wikipedia - https://en.wikipedia.org/wiki/2021_in_public_domain. De altfel, 1 ianuarie a fiecărui an este celebrată ca Ziua Domeniului Public (https://en.wikipedia.org/wiki/Public_Domain_Day). Vești bune vin și din Franța anunțate de Gallica (https://gallica.bnf.fr/blog/06012021/ces-oeuvres-qui-entrent-dans-le-domaine-public-en-2021?mode=desktop)

De exemplu, în 2021, The Great Gatsby scrisă de F. Scott Fitzgerald și Procesul lui Franz Kafka au intrat în Domeniul Public. Lor li se adaugă opera lui George Orwell (1984), opera lui Cesare Pavese (https://www.ilpost.it/2021/01/01/libri-pubblico-dominio-2021/) și chiar opere ale Virginiei Woolf.

Ce se întâmplă cu aceste opere este că forma publicată prima dată poate fi folosită integral în orice mod posibil. Atenție la traduceri. Acestea au regim de opere derivate și astfel, un drept suplimentar, care trebuie respectat. De regulă, aceste opere sunt expuse distribuirii către public prin site-uri specializate precum Internet Archive (https://archive.org/). Chiar Google Books va face disponibil conținutul integral al operelor. Aceste lucruri nu sunt limitate doar la cărți, ci și la opere din domeniul audiovizual. De exemplu, pentru muzică există chiar o antologie dedicată celor din Domeniu Public (https://aperio.press/site/books/m/10.32881/book2/ https://doi.org/10.32881/book2).

Totuși, operele care sunt de actualitate, cele care sunt publicate folosind platforme audio și video binecunoscute, pot fi folosite și au publicul fiecare după specificitate. În timpul primei Președinții a Consiliului European a României au fost adoptate toate modificările la Directiva privind Drepturile de Autor, rezultând varianta actualizată 789 din 2019. Ministerul Culturii a anunțat pe 15 Decembrie, 2020 faptul că a constituit grupul de lucru privind modificarea și completarea Legii 8 din 1996.

Anul 2020 ne-a arătat mult mai clar vulnerabilitățile legislației privind drepturile de autor. De aceea, pe lângă faptul că avem obligația de a transpune normele europene în legislația națională, trebuie să găsim și alte soluții pentru corectarea legislației, astfel încât să nu mai lăsăm loc abuzurilor sau interpretărilor. (Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu)

Din nefericire componența acestui grup nu a fost făcută publică și nici nu există un calendar de consultări. Spun acest lucru pentru că la transpunerea în legislația națională, anumite aspecte pot fi tratate cu ambiția creării unui cadrul permisiv, echilibrat.

Modificarea Legii 8 va trebui făcută în așa fel ca libertățile de expresie și la viață personală să-și găsească o reflectare, care să elimine situațiile incerte. Ba mai mult, pentru că expresia digitală a operelor, în zilele noastre, este expusă spre difuzare folosind platforme create de terți. Aceștia sunt forțați să adopte mecanisme de filtrare a conținuturilor ante și/sau post încărcare. Uneori astfel de mecanisme conduc la situații care încalcă libertatea de expresie. Vezi cazul Ion Cristoiu.

Dincolo de aceste aspecte, mai există câteva aspecte pe care o bună înțelegere și aplicare a drepturilor de autor le permite. Acestea sunt legate de împuternicirea creatorului prin asumarea directă a licențierii, dacă folosește o suită deschisă (Creative Commons). Ceea ce dispare este neîncrederea și ezitarea în ceea ce privește chiar propriile creații.

Un proiect european care trebuie urmărit este ReCreating Europe de la https://www.recreating.eu/. Am încheiat acest traseu dedicat drepturilor de autor cu acest proiect pentru că prin rezultatele sale vom avea o perspectivă diferită asupra creației în spațiul digital.

Resurse

- https://www.bbc.com/culture/article/20150310-the-greatest-year-for-books-ever
- Public Domain Day 2021 (https://web.law.duke.edu/cspd/publicdomainday/2021/)

Blockchain

Anul care tocmai s-a încheiat a consolidat tehnologiile de comunicare care folosesc un model distribuit pentru date. Acest model este în contrapondere cu binecunoscuta centralizare folosind servere. Pentru cultură și educație, acest model promite capacități de stocare și distribuire a informației specifice care nu vor mai depinde de resursele limitate locale. Internetul și participanții în noul model vor alcătui împreună bazele unei mașini de calcul universale. Cuplat cu evoluția algoritmilor de machine learning sau ceea ce mulți înțeleg prin inteligență artificială, acest computer distribuit va forma contextul propice unei educații de înaltă calitate. Una adaptată nevoilor și ritmului personal al fiecăruia.

Patrimoniul cultural este o resursă economică importantă pentru economie, lucru dovedit până mai ieri de aportul la PIB a turismului. Lucrurile vor reveni treptat, dar ceea ce trebuie pregătit acum, profitând de sincopa existentă, este o repoziționare într-un lanț economic circular a patrimoniului, mai ales a celui care are nevoie de protecție. Tehnologiile blockchain pot aduce o contribuție importantă prin natura descentralizată și securitatea tranzacțiilor.

Proiectul european CLIC (Circular models Leveraging Investments in Cultural heritage adaptive reuse) indică faptul că tehnologiile blockchain oferă posibilitatea de a gestiona mai eficient donațiile care alimentează activitatea organizațiilor care se ocupă de patrimoniu.

Resurse

- Exploring Blockchain in the Cultural Sector’ Highlights <conferință> (https://digitalheritageresearch.wordpress.com/2020/11/16/exploring-blockchain-in-the-cultural-sector-highlights/)
- Blockchain as a cultural heritage investment tool <prezentare> (https://www.clicproject.eu/wp-content/uploads/2019/02/day2-yl-V2D0-bcheritagecircle2019feb11.pdf)
- Towards a Blockchain Architecture for Cultural Heritage Tokens (https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-030-12957-6_38)
- Hackathon: Blockchain solutions for culture (https://en.unesco.org/events/hackathon-blockchain-solutions-culture)

Concluzii

Anul care a trecut a fost anul pasului de credință pentru testarea la limită a tuturor serviciilor electronice de comunicare și învățare prin intermediul Internetului.

Din nefericire, în momentul publicării acestui articol, nu am găsit în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) (https://mfe.gov.ro/pnrr/) vreo alocare directă făcută sectorului cultural în sensul constituirii unui pilon separat.

 

Finanțarea culturii este asimilată pilonului Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului, care are un buget alocat de 6,5 miliarde de euro.

Din nefericire, această sumă nu va fi alocată cu precădere „valorificării patrimoniului cultural și natural” fiind asimilat mobilității și regenerării urbane. Defalcat, domeniul de investiții Mobilitate și regenerare urbană, valorificarea patrimoniului, are alocat un buget estimat de 3,6 miliarde. Nu există o linie bugetară dedicată, ceea ce va pune cultura într-o poziție codașă. Obiectivul declarat al întregului domeniu de investiție este:

„Îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor prestate populației, îmbunătățirea condițiilor de locuit prin implementarea proiectelor de mobilitate urbană, regenerare urbană și de valorificare a patrimoniului cultural și local. De asemenea, este prevăzută valorificarea patrimoniului de interes național pentru a crește impactul generat de prestarea serviciilor asupra potențialului de creștere economică a României”.

Opinia personală este că alocarea directă către valorificarea patrimoniului va fi sub 0.5% (400 ~ 500.000 de Euro) din întregul buget al Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dacă operatorii culturali vor avea ambiția să atragă astfel de finanțări i.e. condiționalități.

Trecând în revistă proiectele câștigătoare care au intrat în finanțare cu prilejul Zilei Culturii Naționale a anului curent, observăm faptul că o semnificativă parte a acestor inițiative s-au orientat către zona online. Nu putem să trecem peste suma alocată (2.000.000 RON ~ 410.667 Euro), care va fi acordată proiectelor din topul listei ([vezi lista](http://www.cultura.ro/rezultatul-selectiei-ofertelor-culturale-ziua-culturii-nationale-2021)).

2021 este un an al integrării mai adânci cu tehnologia acolo unde acest lucru este posibil și necesar. Tot în acest an va fi dat spre folosință Biblioteca Digitală a României (culturalia.ro).