Recomandarea 2018/790 a Comisiei privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Documente oficiale
- Accesări: 73
|
31.5.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 134/12 |
RECOMANDAREA (UE) 2018/790 A COMISIEI din 25 aprilie 2018 privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora
COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
|
(1) |
În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat un pachet de informații științifice, care constă dintr-o comunicare intitulată „Către un acces mai bun la informațiile științifice: Sporirea beneficiilor rezultate din investițiile publice în cercetare” (1), și Recomandarea 2012/417/UE (2). Recomandarea 2012/417/UE prevede că progresele înregistrate în întreaga Uniune vor fi examinate de către Comisie pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor stabilite în respectiva recomandare. |
|
(2) |
Comunicarea „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (3) subliniază importanța difuzării de date ca un catalizator pentru creștere economică, inovare și digitalizare în toate sectoarele economice, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (și pentru întreprinderile nou-înființate), precum și pentru societate, în ansamblu. În comunicare se recunoaște că volumele mari de date (Big Data) și calculul de înaltă performanță (High Performance Computing) modifică modul în care se realizează cercetarea și se face schimb de cunoștințe, ca parte a tranziției către o „știință deschisă” mai eficientă și cu o mai mare capacitate de reacție (4). Comunicarea anunță că accesul la datele publice va fi încurajat de Comisie pentru a contribui la stimularea inovării și a avansa în direcția unui cloud pentru cercetare destinat științei deschise ca parte din Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului. În evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind piața unică digitală (5), Comisia își anunță intenția de a îmbunătăți în continuare „accesibilitatea și reutilizarea datelor publice și a celor finanțate în mod public”. |
|
(3) |
Comunicarea privind inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, și anume „Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (6) prezintă planul rațional și amplu pentru dezvoltarea cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu de încredere, deschis, care să permită comunității științifice să stocheze, să facă schimb și să reutilizeze datele și rezultatele științifice. De asemenea, comunicarea anunță revizuirea de către Comisie a Recomandării 2012/417/UE privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora pentru a încuraja schimbul de date științifice și crearea de sisteme de stimulare, de sisteme de recompensare și de programe de educație și de formare care să permită cercetătorilor și întreprinderilor să facă schimb de date. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – „Foaie de parcurs privind punerea în aplicare EOSC” (7) – prezintă rezultatele explorării, împreună cu state membre și cu părți interesate, a unor posibile mecanisme de guvernanță și de finanțare pentru EOSC și detalii suplimentare privind liniile de acțiune pentru dezvoltarea EOSC ca o grupare de infrastructuri de date în domeniul cercetării. |
|
(4) |
Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) stabilește principiul conform căruia toate datele disponibile deținute de un organism din sectorul public trebuie să fie, de asemenea, reutilizabile în scopuri comerciale și necomerciale de către toate părțile interesate, în condiții nediscriminatorii în ceea ce privește categoriile comparabile de reutilizare și la costurile marginale legate de distribuirea datelor, la maxim. |
|
(5) |
Politicile privind liberul acces (9) urmăresc să ofere cercetătorilor și publicului larg un acces gratuit la publicațiile științifice evaluate inter pares, la datele cercetărilor și la alte rezultate ale cercetării în mod deschis și nediscriminatoriu, cât mai rapid posibil în cadrul procesului de diseminare și să permită utilizarea și reutilizarea rezultatelor cercetării științifice. Accesul liber contribuie la îmbunătățirea calității, la reducerea necesității de a se duplica în mod inutil cercetarea, la accelerarea progresului științific, contribuie la combaterea fraudei în domeniul științei și, în ansamblu, poate favoriza creșterea economică și inovarea. Pe lângă accesul liber, planificarea gestionării datelor devine o practică științifică standard. |
|
(6) |
Accesul liber este un mijloc de difuzare pentru cercetători, care pot decide să publice rezultatele activității lor, în special în contextul cercetării finanțate din fonduri publice. Soluțiile privind acordarea de licențe ar trebui să vizeze facilitarea difuzării și reutilizării publicațiilor științifice. |
|
(7) |
Conservarea rezultatelor științifice este de interes public. Prin tradiție, aceasta a fost responsabilitatea bibliotecilor sau a arhivelor, în special a Serviciului de depozit legal al bibliotecilor naționale. Volumul rezultatelor generate de cercetare crește în mod constant. Ar trebui instituite mecanisme, infrastructuri și soluții de software care să permită conservarea pe termen lung a rezultatelor cercetării sub formă digitală. Finanțarea sustenabilă a conservării reprezintă un imperativ, deoarece costurile curării conținutului digital sunt încă relativ ridicate. Având în vedere rolul important al conservării pentru utilizarea viitoare a rezultatelor cercetării, ar trebui ca statelor membre să le fie adresată o recomandare privind instituirea sau consolidarea unor politici în acest domeniu. |
|
(8) |
Progresul tehnologic a permis crearea unor infrastructuri de cercetare online instituite de către guvernele naționale, universități și organizații de cercetare. Acestea sprijină obiectivele prezentei recomandări, ajutând cercetătorii să gestioneze rezultatele activităților lor de cercetare și diseminare. Comunicarea privind inițiativa europeană în materie de cloud computing a anunțat că acest „cloud european destinat științei deschise va începe prin unificarea infrastructurilor existente de date științifice, care în prezent sunt dispersate între diferite discipline și în diferite state membre.” Este oportun să se identifice și să se recomande măsuri la nivel național de natură să permită funcționarea corespunzătoare a EOSC. |
|
(9) |
Progresul tehnologic a determinat o schimbare majoră în timp în lumea științifică în sensul creșterii metodelor de colaborare și a contribuit în mod constant la sporirea volumului de material științific. În cadrul unei abordări științifice în care cooperarea și transparența sunt tot mai pregnante, ar trebui să se asigure că cercetătorii au acces, în toate etapele educației și carierei lor, la dezvoltare profesională, inclusiv prin programe de învățământ superior. Aceștia ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a-și dezvolta competențele corespunzătoare care să le permită să se implice pe deplin în știința deschisă, astfel cum se subliniază în „Planul de acțiune pentru educație digitală” (10). |
|
(10) |
Stimulentele și recompensele reprezintă aspecte esențiale pentru o carieră profesională. Chiar dacă cercetătorii sunt încurajați să se deplaseze dincolo de frontiere, discipline și sectoare, și să participe la cultura partajării rezultatelor obținute, adeseori acestea nu sunt recompensate sau reflectate în dezvoltarea carierei lor profesionale. Se elaborează indicatori transparenți și responsabili în scopul de a se sprijini punerea în aplicare a practicilor moderne ale științei deschise în universitățile moderne. Ar putea fi utilizate mecanisme modernizate de recompensare care să ia în considerare indicatori de nouă generație pentru a se aprecia mai bine calitatea cercetării europene și pentru a stimula cercetătorii să împărtășească rezultatele cercetării lor, iar universitățile să devină mai antreprenoriale, încurajând în același timp concurența în cadrul pieței interne. |
|
(11) |
Statele membre ar trebui să sprijine în continuare știința deschisă și accesul liber, după cum se precizează în concluziile Consiliului privind „c cercetarea deschisă, interconectată și care utilizează în mod intensiv datele, ca motor pentru o inovare mai rapidă și mai extinsă” (11) și privind „tranziția către un sistem al științei deschise” (12). |
|
(12) |
Trecerea la accesul liber este o tendință la nivel mondial. Statele membre contribuie la acest efort și ar trebui să fie sprijinite prin stimularea unui mediu de cercetare deschis și bazat pe cooperare și pe reciprocitate la scară mondială. Știința deschisă este o caracteristică esențială a politicilor statelor membre pentru o cercetare responsabilă și inovare deschisă. Pe măsură ce devin disponibile, noile tehnologii digitale, politicile în materie de cercetare și finanțare trebuie să se adapteze acestui nou mediu. |
|
(13) |
Comisia a fost un model de urmat în ceea ce privește maximizarea accesului și reutilizarea rezultatelor generate de cercetare într-un mediu al științei deschise, inclusiv în programele-cadru, precum și prin aplicarea unei politici a datelor deschise cu privire la datele de cercetare a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei. |
|
(14) |
S-au înregistrat numeroase progrese în domeniile abordate în Recomandarea 2012/417/UE și în alte documente menționate la considerentele precedente, dar nu toate obiectivele au fost îndeplinite, iar progresele înregistrate au fost inegale între statele membre. Este necesar un efort mai mare al tuturor statelor membre în vederea valorificării la maximum a potențialului de cercetare și inovare al Europei. |
|
(15) |
Prezenta recomandare valorifică și înlocuiește Recomandarea 2012/417/UE, |
E-cultura: Biblioteca Digitală a României - contract semnat
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Newsflash
- Categorie: La zi
- Accesări: 111
Astăzi, 18 iulie, 2018 a fost semnat contractul pentru Biblioteca Digitală a României.
Bugetul programului este 53.242.265,32 lei. Proiectul „E-cultura: Biblioteca Digitală a României” este finanțat din Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, Axa Prioritară 2, acțiunea 2.3.3 Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură.
Pentru câteva detalii legate de instrumentele care vor fi dezvoltate, vă invit să urmăriți acest blog https://blog.culturalia.ro/.
Profesionistul român va găsi câteva repere comparative la https://blog.culturalia.ro/index.php/2018/05/27/8-viitorul-catalog-partajat-national-culturalia-ro-sugestii-dileme-privind-organizarea-datelor-catalografice-si-a-mecanismului-de-intretinere-a-calitatii-acestora/
Mai multe despre anunțul oficial veți găsi accesând următoarele resurse:
https://www.umpcultura.ro/proiecte-in-implementare_doc_883_e-cultura-biblioteca-digitala-a-romaniei_pg_0.htm
http://www.cultura.ro/12-milioane-de-euro-pentru-doua-proiecte-de-importanta-nationala-domeniul-cultural-din-romania
Modelul Abstract al DCMI
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Prezervare Digitală
- Categorie: Modele, standarde, recomandări
- Accesări: 239
traducere de Constantinescu Nicolaie după http://dublincore.org/documents/abstract-model/, iulie 2018. Descarcă-l: Dublin Core Metadata Initiative Abstract Model
| Creator: | Andy Powell |
| Eduserv Foundation, UK | |
| Creator: | Mikael Nilsson |
| KMR Group, CID, NADA, KTH (Royal Institute of Technology), Sweden | |
| Creator: | Ambjörn Naeve |
| KMR Group, CID, NADA, KTH (Royal Institute of Technology), Sweden | |
| Creator: | Pete Johnston |
| Eduserv Foundation, UK | |
| Creator: | Thomas Baker |
| DCMI | |
| Data publicării: | 2007-06-04 |
| Identificator: | http://dublincore.org/documents/2007/06/04/abstract-model/ |
| Înlocuiește: | http://dublincore.org/documents/2005/03/07/abstract-model/ |
| Înlocuiește: | http://dublincore.org/documents/2007/04/02/abstract-model/ |
| Este înlocuit de: | Not applicable |
| Ultima versiune: | http://dublincore.org/documents/abstract-model/ |
| Starea documentului: | Aceasta este o Recomandare DCMI |
| Descrierea documentului: | Acest document descrie un model abstract pentru metadatele Dublin Core. |
1. Introducere
Acest document specifică un model abstract pentru metadatele Dublin Core. Scopul principal al acestui document este de a specifica componentele și constructele utilizate în metadatele Dublin Core. Definește natura componentelor utilizate și descrie modul în care acele componente sunt combinate pentru a crea structuri informaționale. Acesta oferă un model informațional care este independent de orice sintaxă de codare specială. Un astfel de model informațional ne permite să înțelegem mai bine tipurile de descrieri pe care le codificăm și facilitează dezvoltarea unor mai bune corelări și traduceri de sintaxă încrucișată.
Acest document vizează în primul rând dezvoltatorii de aplicații software care folosesc metadatele Dublin Core, persoanele implicate în elaborarea de noi instrucțiuni de codificare a sintaxelor pentru metadatele Dublin Core și pentru cei care dezvoltă profiluri de metadate pentru aplicații bazate pe vocabularele DCMI sau alte vocabulare compatibile.
Modelul abstract DCMI se bazează pe activitatea desfășurată de consorțiul World Wide Web Consortium (W3C) privind Resource Description Framework (RDF) [RDF, RDFS]. Utilizarea conceptelor din RDF este rezumată mai jos în Secțiunea 5.
Modelul abstract DCMI este reprezentat aici folosind diagrame de clasă UML [UML]. Cititorii care nu sunt familiarizați cu diagramele de clasă UML ar trebui să rețină că liniile care se termină într-o săgeată bloc trebuie citite ca fiind „este” sau „este o” (de exemplu, „o valoare este o resursă”) și că liniile care încep cu un bloc diamant trebuie citite „conține un” sau „are un” (de exemplu, „o declarație conține un URI de proprietate”). Alte relații sunt etichetate corespunzător. În acest document, cuvintele și expresiile redactate în cursive sunt definite în Secțiunea 7, Terminologie.
Add a commentScrisoarea adresată parlamentarilor europeni români în preajma votului din 5 iulie, 2018
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Know-How
- Categorie: Drepturi de autor
- Accesări: 551
Stimate domn europarlamentar,
În data de 5 iulie, în jurul prânzului veți participa la votul în Parlamentul European privind Propunerea pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile de autor în Piața Unică Digitală.
După doi ani de dezbateri, forma directivei pentru care se va cere votul este departe de practicile și obiceiurile milioanelor de utilizatori ai serviciilor internet care realizează un act de diseminare. Vă scriu din perspectiva unui profesionist al domeniului digital având 13 ani de activitate online cu o platformă dedicată informării specialiștilor din domeniul informării, biblioteconomiei, arhivisticii și muzeologiei - www.kosson.ro.
Problemele sunt legate de conținutul articolelor 11 și 13. Voi puncta doar câteva dintre efectele negative pe care le-am întrevăzut.
Articolul 11 în forma în care vă este supusă votului în numai două zile va institui un regim de exclusivitate din care vor profita doar trusturile media puternice, care au capacitatea administrativă și financiară de a exercita „drepturile exclusive” menționate în textul directivei din 2001. În felul în care este redactat acest articol, va induce incertitudini chiar și atunci când vei dori să citezi o sursă pentru că aceste „drepturi exclusive” acordate vor arunca o umbră de neclaritate chiar și asupra excepțiilor.
Încă o mare problemă va fi că tot conținutul aparținând unui trust media va fi prezentat fără posibilitatea de a prelua chiar faptele, care nu implică o activitate creativă, ci simpla relatare a ceea ce s-a întâmplat. Vă rog să vă amintiți în orice moment că drepturile de autor protejează creativitatea, nu și faptele simple. Ce-ar fi să te trezești cu niște complicații legale pentru simplul fapt că pe propriul site ai reluat o informare meteo care a fost publicată mai devreme de un mare trust media?!
Aceste probleme vor fi extinse chiar la modul în care se vor forma linkurile către conținut. Buna practică spune că un link care descrie conținutul este de dorit și de cele mai multe ori, aceste linkuri sunt formate din chiar titlul unei știri. Aplicarea acestui articol, va incapacita pe cei care vor dori să pună un link pentru a cita sursa originală. Prin extensie, orice webografie care conține linkuri către articolele originale însoțite de un fragment relevant, va fi de neconceput în viitor. De cele mai multe ori, linkul este însoțit de un fragment relevant al operei citate. Mărul discordiei este chiar acest fragment, care în viziunea reprezentaților trusturilor de presă le aduce pierderi.
Ținta articolului este obținerea unei mai bune remunerări, dar obscuritatea la care sunt condamnate conținuturile prin incapacitatea de a le disemina linkurile (însoțite sau nu de fragmente din conținut) prin care să ajungem la ele, nu va aduce decât pierderi pentru toți participanții la ecosistemul informațional. Stau mărturie cazurile Spaniei și ale Germaniei, unde s-au încercat astfel de politici de constrângere. Cei care vor avea de pierdut vor fi agregatorii de conținut locali și regionali, care vor fi loviți de o corvoadă administrativă și o povară financiară care izvorâște din aplicarea articolului în forma actuală.
Articolul 13 pornește din start cu o deficiență majoră pentru că își bazează reglementările pe o definiție din recitals, care include orice serviciu care permite încărcarea conținuturilor online. Felul în care este redactat acest articol implică necesitatea existenței de mijloace prin care să dovedești că ceea ce încarci pe un server este legal, că îți aparține și că va fi aprobat de un mecanism de verificare, care va arunca un ochi pe ceea ce ai încărca. Din start se va ajunge la o criminalizare în masă a celor care încarcă conținuturi. Toți acești utilizatori vor trebui să permita scanarea conținuturilor încărcate.
Libertatea de exprimare va fi împiedicată și încrederea într-o platformă deschisă așa cum este perceput Internetul în acest moment va fi dizolvată în litigii mari și mici, care vor trebui soluționate. Toate acestea vor conduce în primă fază la adevărate vânători de vrăjitoare. Ministerul adevărului va avea forma unor „măsuri proporționate și efective”.
Acestea sunt câteva din repercusiunile impactului negativ asupra celor care fac parte din ecosistemul digital. Pentru marile trusturi de presă problemele nu vor dispărea pentru că toate costurile administrative pe care aceste articole le adaugă, de fapt se vor reflecta în scăderea calității și proiectarea unei posibile suprataxări a consumatorilor. Arbitrarea conflictelor de către organismele care se vor stabili la nivel național, vor implica resurse financiare de la bugetul fiecărui stat membru.
În acest moment aveți decizia de a trimite această propunere spre reexaminare pentru a corecta deficiențele evidente. Vă mulțumesc pentru timp.
Cu stimă, Add a comment
Campania #1Lib1Ref (Un bibliotecar, o referință)
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Newsflashes
- Categorie: Newsflash
- Accesări: 1828
Campania #1Lib1Ref (Un bibliotecar, o referință)
comunicat de presă
Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) și Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM), în parteneriat cu Wikimedians of Romania and Moldova, susțin crearea de resurse deschise și participative și invită membrii săi să fie parte a campaniei #1Lib1Ref.
Add a commentPunct de vedere pentru Exploatarea Textelor și a Datelor (TDM) la ultima consultare privind modificarea directivei privind drepturile de autor
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Acquis
- Categorie: Directive
- Accesări: 1652
Ieri a fost ultima consultare intitulată „Consultare publică referitoare la Propunerea de Directivă privind Dreptul de Autor în Piața Unică Digitală”. Aceasta este ultima de dinaintea formulării unui punct de vedere al României privind modficarea Directivei pentru Drepturile de Autor. O sală plină cu un subiect care are darul să polarizeze. Gazdele au fost Ministerul Culturii împreună cu ORDA.
- Propunerea de Directivă privind Dreptul de Autor în Piaţa Unică Digitală este disponibilă accesând următoarele linkuri:
propunerea de compromis a Președinției estone și stadiul actual, 13 decembrie 2017: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15651-2017-INIT/en/pdf
propunerea inițială de Directivă, lansată de Comisia Europeană la 14 septembrie 2016: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/proposal-directive-european-parliament-and-council-copyright-digital-single-market
Întocmit și redactat de Constantinescu Nicolaie, arhitect informațional pentru Kosson.ro
Privire de context
În documentul însoțitor „Întrebări și răspunsuri privind modernizarea reglementărilor privind drepturile de autor pentru era digitală în UE” al celui care înfățișa Starea Uniunii din14 septembrie 20161, există argumentele pentru necesitatea „modernizării” reglementărilor la nivel european. Între inițiativele propuse există cea care se referă la adăugarea unei excepții pentru „text and data mining”, ceea ce se traduce prin exploatarea textelor și a datelor”. Comisia Europeană are în intenția declarată „o impulsionare a cercetării și inovațiilor”.
Scopul declarat este cel de „a atinge o piață digitală deplin funcțională pentru drepturile de autor, focalizată pe problemele legate de distribuirea valorii în piața online”. Există deja un corp de literatură care aduce argumentele în favoarea unei mai intense utilizări a tehnicilor și tehnologiilor de exploatare a textelor și a datelor.
Măsuri de întărire a efectelor pozitive pentru practicile ETD (Exploararea Textelor și a Datelor)
Pentru a realiza potențialul pozitiv pe care modificarea Directivei îl poate realiza, vă invit să luați în considerare următoarele recomandări:
1. Eliminarea a oricărei mențiuni pentru posibile limitări de natură tehnică pentru ETD (art. 3.3).
Ceea ce implică această prevedere este o limitare a posibilităților de acces „in corpore” la volume mari de materiale și date de cercetare pentru care s-a plătit accesul conform unor prevederi comerciale contractuale. În acord cu realitățile cercetării actuale, este nevoie de instrumente ETD pentru a căuta în mari volume fragmente sau șabloane ce ar conduce la inovație.
Add a commentBlockchain pentru resurse de cercetare și patrimoniu V
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Know-How
- Categorie: Tehnologii web
- Accesări: 1667
Dat 
De curând am avut de rezolvat o problemă de transfer a unui fișier masiv - o colecție digitizată a unei reviste. Problema a apărut la momentul în care trebuia să iau o decizie în ceea ce privește modalitatea de transfer. Cel mai repede m-am gândit la un serviciu pe care îl folosesc destul de des, dar dimensiunea fișierului arhivat depășea orice există. Rezolvarea punctuală a fost un stick usb, aproximativ 2 ore pierdute în trafic, dar revederea plăcută cu un vechi prieten. Totuși, știam că există mai multe soluții pe care rețelele peer-to-peer le-ar oferi, iar un punct de start au fost clasicii torrenți. Problema a fost de seeding pentru că trebuie să existe totuși o oarecare coordonare între cei doi comunicatori. Mai știam de o tehnologie pe care am întâlnit-o atunci când exploram ceea ce oferă dezvoltarea aplicațiilor pe Electron, vezi http://electron.io. Această aplicație se numea Dat (https://datproject.org/) și promitea depășirea barierelor mai sus expuse. Timpul limitat și tumultul zilei, au pus în umbră soluția pe care Dat o propunea. Dar nu am uitat-o și m-am întors pentru a o explora îndeajuns de mult ca scenariul anterior descris să nu se mai repete. Ceea ce am descoperit poate fi util într-un cuplaj strâns cu tehnologia blockchain aplicată resurselor științifice și celor de patrimoniu cultural.
Pentru a detalia și explora, voi parcurge white paper-ul și voi jalona reperele cele mai importante pentru a înțelege ce oferă.
Add a commentBlockchain pentru resurse de cercetare și patrimoniu IV
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Know-How
- Categorie: Tehnologii web
- Accesări: 2281
Folosești WhatsApp? Dar Facebook Messenger, poate Hangouts, de Skype măcar ai auzit. Toate aceste servicii de comunicații folosesc tehnologia WebRTC. De ce? Pentru că nu te forțează să instalezi pluginuri sau software suplimentar și pentru că permite o mai bună omogenitate a părților ce permit un serviciu coerent.
Te vei intreba pe bună dreptate, de ce să adâncim studiul la nivelul de transport, când pe noi ne-ar interesa o perspectivă arhitecturală asupra blochainului și IPFS în special. Răspunsul vine din necesitatea de a înțelege felul în care sunt „traversate” barierele tehnice și de securitate care se ivesc la stabilirea unui canal de comunicare securizat între două noduri care doresc să schimbe date între ele. Și dacă tot nu ești convins, poate că a înțelege câștigul unei comunicări dincolo de limitările arhitecturale ale Internetului actual va produce scânteia de entuziasm ce va alimenta curiozitatea să muști din prăjiturica de mai jos. Deci, să purcedem către WebRTC.
WebRTC vine de la Web Real Time Communication. WebRTC înseamnă comunicare video, audio și date în timp real. Chiar de curând, pe 2 noiembrie, 2017, W3C a lansat prima versiune a recomandării pentru standardizarea API-ului JavaScript pentru WebRTC (WebRTC becomes design-complete strengthening the Web Platform as a solid actor in the telecommunications arena). În acest moment API-ul poate fi considerat a fi unul stabil după un efort de fixare ce a durat aproape șase ani.
WebRTC vine cu trei API-uri importante:
- mediastream-erul (
getUserMedia()) - RTCPeerConnection
- RTCDataChannel
Blockchain pentru resurse de cercetare și patrimoniu III
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Know-How
- Categorie: Tehnologii web
- Accesări: 2544
Vă mai aduceți aminte de Geocities? Unii da, alții, cu siguranță vor ridica sprâncenele. Povestea pe scurt este așa. În 1994, Geocities era un serviciu gratuit de găzduire a paginilor web. Utilizarea continuă a acestei platforme a condus la acumularea conținutului digital a milioane de utilizatori. Ceva mai târziu, în 1999, compania este cumpărată de Yahoo. La zece ani de la achiziționare, Yahoo închide acest serviciu de găzduire, ceea ce s-a soldat cu pierderea conținutului digital existent de 15 ani. O foarte grea lovitură pentru întreaga cultură pentru că putem privi conținuturile existente online ca fiind expresia umană a zilelor noastre. Este estimat că pierderea a fost de cel puțin 39 de milioane de pagini web și conținuturi ale utilizatorilor.
Cum poți preveni astfel de adevărate combustii digitale?
Soluția vine din felul în care se vor dezvolta rețelele în Internet și cât de repede se va face trecerea de la modelul centralizat, care agregă resursele în jurul unor noduri (servere, ferme de servere aparținând unor furnizori de servicii de găzduire) mari, care în ciuda arhitecturii gândite la începuturile rețelelor, prin „închiderea” câte unui serviciu, produce pierderi incalculabile, dacă privim din perspectivă istorică. Tot de la arhitectură vine și răspunsul, dar acest pas evolutiv, trebuie să fie acceptat la o rată accelerată de actorii Internet. Mă refer la modele descentralizate, care realizează o mai bună distribuție și o redundanță mai eficientă.
Pentru a vă da și mai multă încredere, iată apelul lui Brewster Kahle, Bibliotecar Digital la binecunoscutul Internet Archive:
Add a commentBlockchain pentru resurse de cercetare și patrimoniu II
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Know-How
- Categorie: Tehnologii web
- Accesări: 2066
Bitcoin și blockchain-ul nu sunt una și același lucru. Moneda electronică folosește blockchain-ul. A fost parte din stiva de tehnologii, ce alcătuia Bitcoin la momentul lansării. Poți înțelege blockchain-ul ca pe un registru contabil în care se înregistrează toate elementele de activ și pasiv la un moment dat. Da, pentru cei dintre dumneavoastră care ați identificat definiția, este cea a Cărții Mari din contabilitate. Și cum în limba engleză, Cartea Mare este ledger, acesta este și numele cu care se face referință la blockhain de către specialiștii în monede electronice.
Peste tehnologia blockchain-ului, care este de fapt, o bază de date distribuită pe toate nodurile participante din rețea, se pune o aplicație software, care este dotată cu tot ce este nevoie de a tranzacționa valori. Cum se face legătura dintre această aplicație electronică, să-i spunem wallet, și baza de date distribuită, să-i spunem blockchain? Foarte simplu, printr-un API (Application Programming Interface : Interfață de programare a aplicațiilor), pe care tot baza de date distribuită îl pune la dispoziție.
Concepte de bază
Hash
Un hash este ceea ce obții având o dimensiune fixă în urma aplicării unei funcții criptografice pe un anumit conținut. Acest rezultat este identificat în literatură ca fiind o valoare hash, un digest sau chiar coduri hash. Prin utilizarea hashurilor se poate garanta integritatea conținutului, iar în cazul blockchain-urilor, acestea sunt folosite pentru adresarea blocurilor. Pur și simplu, în loc de o adresă http, cu care suntem foarte familiari, se folosește un hash. Cum arată un hash? este o secvență alfanumerică de o anumită dimensiune. Pentru a experimenta, joacă-te aici: http://passwordsgenerator.net/sha256-hash-generator/
Graf
Numim graf o pereche ordonată de mulțimi, notată G=(X,U), unde X este o mulțime finită și nevidă de elemente numite noduri sau vârfuri, iar U este o mulțime de perechi (ordonate sau neordonate) de elemente din X numite muchii (dacă sunt perechi neordonate) sau arce (dacă sunt perechi ordonate). În primul caz, graful se numește neorientat, altfel acesta este orientat. Așadar un graf poate fi reprezentat sub forma unei figuri geometrice alcătuite din puncte (care corespund vârfurilor) și din linii drepte sau curbe care unesc aceste puncte (care corespund muchiilor sau arcelor). Numim drum într-un graf o succesiune de muchii adiacente și distincte care conectează două vârfuri din graf (numite capetele drumului). Un drum se numește simplu dacă muchiile care îl compun sunt distincte. Numim ciclu un drum care are drept capete un același vârf. Un ciclu se numește hamiltonian dacă este simplu și trece prin toate nodurile grafului G, exact o dată, și se numește eulerian dacă trece prin toate muchiile grafului G, exact o dată. Nu orice graf conține un ciclu hamiltonian (Wikipedia: Graf). Muchiile unui graf pot să indice o direcție. Un graf a cărui muchii indică la un capăt sau la ambele o direcție notată printr-o săgeată este un graf orientat. În cazul grafurilor orientate, perechile de vârfuri din mulţimea perechilor de vârfuri sunt ordonate şi sunt denumite arce. Un graf neorientat sau unul orientat cuplate cu o funcție care atribuie un număr real pozitiv pentru fiecare muchie spunem că formează o rețea. Vârfurile unui graf se mai numesc și noduri.
Un graf orientat a cărui arce sunt într-o succesiune, fiecare următor arc pornind din extremitatea anteriorului se numește drum. În cazul grafurilor neorientate, se numește lanț. Dacă ultimul arc al unui graf orientat intră în originea primului arc al grafului, numim acest graf, un circuit. În cazul grafurilor neorientate, se numește ciclu. Trecerea o singură dată printr-un nod în intenția de a parcurge un nod, se numește drum elementar, iar parcurgerea unui nod, dar de această dată folosind o muchie o singură dată chiar dacă vei trece de mai multe ori printr-un nod, se numește drum simplu. Lungimea unui drum este totalitatea arcelor acelui drum. Acum, un circuit de lungime unu este chiar o buclă. Distanța de la un nod la altul este numărul de arce care leagă cele două noduri. Dată toate nodurile sunt legate de un arc, atunci graful se numește graf complet. Un arbore este un graf finit neorientat cu cel puțin două noduri care este conex (adică pot face un lanț) și nu pot exista cicluri.
Add a commentBlockchain pentru resurse de cercetare și patrimoniu I
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Know-How
- Categorie: Tehnologii web
- Accesări: 2233
Blockchain
Începând cu acest articol, voi face un studiu asupra tehnologiilor blockchain și mai ales ce oferă în acest moment pentru a gestiona resurse de cercetare și din domeniul patrimoniului în dimensiunea sa digitală.
Cum am putea traduce în română conceptul de blockchain? Să desfacem în părțile constituente: block, care este bloc și chain, care este lanț. O traducere apropiată ar fi blocuri înlănțuite. De fapt, se concluzionează prin realizarea unei baze de date distribuite, care ține o evidență în creștere a unor înregistrări ordonate. Blocurile din lanț sunt, de fapt, tranzacții înregistrate ale rețelei, care sunt „înlănțuite” consecutiv. Toate blocurile au o adresă de forma 9fafkei5bDf5n6SriUKjh6wE4HwPDCR089 și pot fi inspectate.
Care sunt problemele care le rezolvă tehnologia blocurilor înlănțuite - blockchains?
- lipsa de încredere în participanții care tranzacționează resurse în rețea, ci singurul punct de încredere, fiind însuși sistemul,
- descentralizarea și astfel eliminarea punctelor unice de atac,
- capacitatea de a garanta o realitate prin consensul participanților la sistem.
Chiar dacă bazele tehnice au fost puse la punct încă de la finele anilor 70, tehnologia blockchain-ului a primit o atenție sporită odată cu apariția monedelor electronice, mai precis odată cu dezvoltarea Bitcoin-ului. Am putea rezuma că Bitcoin a fost prima monedă programabilă. Începând cu toamna anului 2014, a început dezvoltarea Bitcoin 2.0, ceea ce a implicat pe lângă protocol, contracte inteligente (smart contracts) și active inteligente, aplicații descentralizate (DAPPs - decentralized applications), precum și corporații autonome descentralizate (DAC). Un astfel de sistem așa cum este Bitcoin este produsul a trei componente: blockchain-ul, protocolul și moneda.
Resurse
https://medium.com/@lhartikk/a-blockchain-in-200-lines-of-code-963cc1cc0e54 https://en.wikipedia.org/wiki/Blockchain https://en.wikipedia.org/wiki/Distributed_database
Blockchain 101 - A Visual Demo
Add a comment