După o pauză de 20 de ani, în Statele Unite s-a reluat procesul de aducere la lumină a culturii ce ar fi trebuit să intre în Domeniul Public. Legea Sonny Bono (The Nobel Prize - „cercetarea contează, nu revista”
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Cronica OA
- Accesări: 54
Un abonament pe Twitter la @NobelPrize m-a condus la o inițiativă binevenită a laureaților prestigiosului premiu intitulat „insights from Nobel laureates, for scientists everywhere”. Pentru cei interesați de aspectele privind comunicarea științei, veți găsi materiale care se adresează direct Accesului Deschis și conduita de diseminare.
Câteva repere din materialele video:
Add a comment
Bibliothèque, confession et identité collective : le Batthyaneum de Karlsburg / Alba Iulia
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Restitutio
- Categorie: Cultura scrisă
- Accesări: 69
Sub titlul SAVOIR POUVOIR. LES BIBLIOTHEQUES DE L’ANTIQUITÉ Á LA MODERNITÉ, a apărut al 29-lea volum din seria "Recherches sur les rhétoriques religieuses", la editura Brepols, care reunește textele a cincisprezece comunicări științifice susținute în cadrul colocviului internațional desfășurat la Strasbourg și Mulhouse. Acesta se structurează în următoarele trei capitole:
1. Clădire-simbol, clădire-reper: biblioteca în cetate, mediul său urban, decorul, amenajarea
2. Puterea intelectuală a bibliotecilor, evoluția lectoratului și a practicilor, funcția locului
3. Biblioteca percepută ca bază a unei puteri sau contra-puteri: aspecte juridice sau religioase, patrimoniu și colecții, oameni de știință de putere
Autori:
- Christophe Didier, director general adj., Biblioteca Națională Universitară, Strasbourg
- Maria Luisa E. Lopez-Vidriero Abello, director, Biblioteca Palacio Real, Madrid
- Andrea de Pasquale, director general, Biblioteca Nationale Centrale, Roma
- Dominique Charpin, profesor Collège de France, Paris
- Yves Lehmann, profesor, Universitatea din Strasbourg
- Robert Bedon, profesor emerit, Universitatea din Limoges
- Stavros Lazaris, cercetător CNRS
- Gilbert Fournier, inginer-cercetător CNRS-IRHT
- Aude Lehmann, conf. univ. dr. HDR, Universitatea de Mulhouse
- Marilina Gianico, ATER, Universitatea din Mulhouse
- Istvàn Monok, director general al Bibliotecii și Arhivelor Academiei de Științe, Budapesta, profesor Universitatea din Szeged
- Doina Hendre Biro, conservator al Bibliotecii Batthyaneum Alba Iulia
- Frédéric Barbier, director de cercetări al CNRS și director de studii al EPHE
- Pierre Casselle, director al Bibliotecii Primăriei orașului Paris
- Yan Sordet, director al Bibliotecii Mazarine, membru al Centrului Jean Mabillon (Ecole Nationale des Chartes, Université PSL)
Dezlănțuirea Datelor Masive din trecut - Europa construiește o Mașină a Timpului
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: UE
- Categorie: Proiecte UE
- Accesări: 248
Comisia Europeană a selectat Mașina Timpului ca una din ințiativele de dezvoltare strategică pentru următoarea decadă. Această inițiativă este considerată preparatorie în vederea realizării unei inițiative de cercetare de mari dimensiuni.
Treizeci și trei de instituții din întreaga Europă vor pregăti o foaie de parcurs detaliată cu scopul de a extrage și utiliza Datele Masive ale trecutului. Această inițiativă își propune să proiecteze și să implementeze tehnologii avansate de digitizare cuplate cu algoritmi inteligenți (Inteligență Artificială - AI) pentru a exploata patrimoniul cultural european vast.
Va fi dezvoltat un corp de algoritmi inteligenți - AI, care să poată prelucra cantități mari de informație din seturi de date istorice complexe. Ținta este constituirea unei Mașini a Timpului care să aibă potențialul de a crea o adevărată cartografiere în timp și spațiu a evoluției sociale, culturale și geografice.
Coordonatorul proiectului, profesorul Frederic Kaplan din Lausanne, Digital Humanities din cadrul Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne spune că „Mașina Timpului are potențialul să devină unul din cele mai avansate sisteme de Inteligență Artificială dintre cele care au fost construite, care va fi instruit pe datele unor orizonturi temporale și geografice largi.”
Cercetările pentru realizarea Mașinii Timpului vor avea o durată de zece ani și vor încerca să demonstreze viabilitatea economică a patrimoniului cultural.
Mașina Timpului marchează o nouă eră pentru Științele Sociale și Umanioare, oferind acces deschis către trecutul Europei prin intermediul unor date unificate și a unor noi servicii AI. Cunoașterea rezultată are potențialul de a pune în lumină nouă problemele sociale importante ale noului secol de la creșterea sustenabilă, la migrație și păstrarea tradițiilor democratice.
Nici educația nu a fost lăsată la o parte, fiind una din țintele Mașinii Timpului. Obiectivul este producerea de materiale de educație, care se bazează pe alinierea seturilor de date masive. Unul dintre efectele scontate este creșterea implicării continue a sferei educaționale în punctele de interes pe care le expune patrimoniul cultural.
Indirect, va fi implicată și Biblioteca Națională a României într-o companie de șapte la nivel european.
Add a commentConcluzii privind publicarea cărților cu Acces Deschis
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Studii
- Accesări: 280
Domnul Ronald Snijder (https://www.linkedin.com/in/ronaldsnijder/) a susținut lucrarea de doctorat pe 29 ianuarie 2019 (https://www.universiteitleiden.nl/en/events/2019/01/the-deliverance-of-open-access-books). Lucrarea este importantă prin faptul că studiază modelul de publicare a cărților în regim de Acces Deschis. Câteva concluzii importante, care merită reținute. Citez.
„Cercetătorii care oferă propriile cărți cu acces deschis sunt citați cu 10 procente peste colegii care publică pe subiecte similare fără a utiliza platforme cu acces deschis. Cărțile care sunt liber disponibile sunt descărcate frecvent de cititori din afara lumii științifce. Aproape 45 la sută dintre download-urile examinate, nu provin de la organizații academice”.
Sursa: https://www.universiteitleiden.nl/en/news/2019/01/open-access-books-attract-many-more-readers-and-slightly-more-citations
Imagine profil: https://twitter.com/ronaldsnijder
Lucrarea poate fi descărcată de aici: https://openaccess.leidenuniv.nl/handle/1887/68465
Add a commentLegea nr.357/2018 pentru instituirea anului 2019 ca Anul Cărții în România
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Cadru de reglementare
- Categorie: Legislație România
- Accesări: 1254
Art. 1.
Se instituie anul 2019 ca „Anul Cărții” în România.
Art. 2.
(1) Cu prilejul sărbătoririi „Anului Cărții” se organizează evenimente culturale dedicate acestei inițiative.
(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și/sau financiar, după caz.
Art. 3.
(1) În „Anul Cărții” se lansează Programul național „România citește”, denumit în continuare Programul. Programul se va desfășura în cadrul unităților de învățământ primar
și gimnazial și presupune organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor cu voluntari, precum părinți, personalități publice, jurnaliști. În cadrul Programului, voluntarii vor lectura împreună cu elevii fragmente din operele literare incluse în programa școlară.
(2) Programul presupune și organizarea de întâlniri bianuale ale elevilor cu scriitori români contemporani, de anvergură națională sau locală, care să lectureze fragmente din propriile creații literare, în scopul încurajării lecturii și promovării acestora. Add a comment
Cultura informației pentru date
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Cultura Informației
- Categorie: Documente oficiale
- Accesări: 407
Sursa: Sapp Nelson (2017)
Baze de date, seturi de date și formate de date
1. Dezvoltarea strategiilor de căutare folosind logica booleană, căutarea fațetată și alte tehnici potrivite disciplinei pentru a identifica și accesa seturi de date relevante într-un anumit scop specific.
2. Cursanții identifică standardul sau formatele de date preferate pentru propriile discipline științifice și selectează formate de date potrivite pentru o anumită sarcină.
3. Cursanții identifică formatele de date proprietare relevante pentru disciplinele științifice proprii, articulează potențialele probleme legate de folosirea formatelor de date proprietare și selectează formate alternative atunci cănd este nevoie.
4. Cursanții înțeleg faptul că seturile de date sunt grupate după tematică sau după caracteristicile comune, cum ar fi locul de proveniență, faptul că tehnologia care găzduiește aceste grupuri se numește depozite și că pot fi folosite pentru a accesa seturi de date relevante pentru un subiect de cercetare de interes.
Descoperirea și achiziționarea datelor
5. Înțelegerea seturilor de date de autoritate, calitatea setului de date așa cum este indicat de metadatele și documentația existentă, precum și alți factori critici așa cum sunt determinați de scopul și investigația cercetării atunci când sunt selectate datele în scopul reutilizării.
6. Descărcarea de seturi de date în format tabelar (.csv, .tsv, .tab) și evaluarea critică a conținutului tabelului cu scopul de a recombina datele relevante într-un noi tabel.
7. Identificarea surselor ( organizații și agenții ), care pot produce date relevante unui anumit scop.
O introducere ușoară a modelului BIBFRAME 2.0 - I
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Categorii în Română
- Categorie: Standarde Convenții Protocoale Mnemonici Semantici
- Accesări: 837
Context istoric
Resource Description Framework este termenul care descrie o suită de specificații ale World Wide Web Consotium (W3C), adoptate în 1999 prin care se realizează un model de date pentru metadate. Acest model de date organizează informația pe triple constituite dintr-un subiect-predicat-obiect. Aceste triple își găsesc expresia prin serializări în XML și mai nou în JSON. Versiunea la zi este 1.1. Din documentul introductiv merită adusă în atenție definiția: „RDF este un cadru de expresie pentru informația despre resurse. Resursele pot fi orice, incluzând documente, oameni, obiecte fizice și concepte abstracte. RDF este gândit pentru situațiile în care informația de pe web trebuie să fie procesată de aplicații, în defavoarea afișării exclusive oamenilor”.
O „schemă RDF folosește noțiunea de clasă pentru a specifica categoriile care pot fi folosite pentru clasificarea resurselor”.
W3C - World Wide Web Consortium începe în 2001 Activitatea pentru Webul Semantic (https://www.w3.org/standards/semanticweb/) cu scopul de a permite Webului să fie un mediu prin care să fie diseminate și date, nu numai documente. „Webul semantic este un web al datelor”, care se bazează pe RDF, pe vocabulare, pe internaționalizare și mai ales pe dezvoltarea capacităților de interogare a seturilor de date semantice. Datele trebuie să se poată lega la alte date cu ușurință, fiind numite date conectate - linked data ( citește despre datele conectate: https://kosson.ro/know-how/371-linked-data). Seturile de date conectate au capacitatea de a forma adevărate grafuri, care pot fi apoi interogate.
Pentru că formatele MARC nu au capacitatea de a realiza grafuri, fiind limitate și de aspectul monolitic al înregistrării bibliografice, comunitatea (IFLA) a mai făcut un pas și a „desfăcut” descrierea în părți componente, care să fie legate de celelalte prin mecanismele pe care modelele entitate-relație le oferă (https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/0361526X.2014.879527). Astfel a apărut în 1997 Functional Requirements for Bibliographic Records: Final Report cu o completare în 2008.
În 2009, International Federation of Library Associations and Institutions (IFLA) a reiterat Principiile de la Paris (1961) publicând o Declarație a Principiilor de Catalogare, care își construiește argumentele pe FRBR. Prin acest document, IFLA exprima speranța că „această declarație va intensifica schimbul internațional a datelor bibliografice și de autoritate și vor ghida pe cei care scriu regulile de catalogare în propriile eforturi de a dezvolta un cod internațional de catalogare” (https://www.ifla.org/files/assets/cataloguing/icp/icp_2009-en.pdf). Universul bibliografic din perspectiva IFLA este constituit de modelele conceptuale FRBR, FRAD (Functional Requirements for Authority Data) și FRSAD (Functional Requirements for Subject Authority Data), care sunt poziționate pe entitățile, atributele și relațiile descrise de aceste modele conceptuale.
O stare de fapt
În acest moment, cataloagele bibliotecilor sunt separate prin arhitectură și prin gândirea localizată pe fondurile instituțiilor. Vorbim de adevărate silozuri de date, în fapt, de resurse, care nu comunică unele cu altele și nici nu întăresc prin calitatea lor pe cele existente online. Din aceste motive, în sfera bibliotecară a apărut o inițiativă de a folosi mecanismele web-ului semantic pentru a depăși sfera locală.
În Statele Unite ale Americii se petrece o migrare a datelor biblografice, fiind vizibile semnele scăderii în importanță a MARC21-ului în favoarea unui salt direct în zona datelor interconectate - linked data. Începând cu 2015, Biblioteca Congresului a pilotat o nouă schemă de reprezentare a datelor bibliografice pentru a se putea deschide cu adevărat catalogul bibliotecilor tuturor celor care doresc un context mult lărgit pentru subiectele de interes. Această nouă schemă se numește BIBFRAME și în prezent se află la cea de-a doua versiune.
Bibframe vine de la Bibliographic Framework, fiind o inițiativă ce dorește să introducă paradigma modelelor de date interconectate (linked data) în standardele de descriere bibliografică.
Descriere sumară
Informația bibliografică este organizată în trei niveluri abstracte: Operă (Work), Instanță (Instance) și Unitate (Item).
Opera este cel mai înalt nivel și reflectă esența unei resurse catalogate prin componentele pe care le cunoaștem deja: autor, limbă, subiect
Instanța este „întruparea” materială a operei indiferent de metoda sau formatul de publicare. Instanța are drept componente descriptive: editura, locul și data publicării și formatul.
Unitatea este chiar exemplarul fizic sau cel digital al unei Instanțe. Această clasă aduce informații despre locație (fizică sau virtuală), cota la raft și cod de bare.
Căi:
https://www.w3.org/ -> https://www.w3.org/2013/data/ -> https://www.w3.org/2001/sw/ (frozen on the 11th December, 2013)
Webografie
https://www.loc.gov/bibframe/docs/bibframe2-model.html
https://www.loc.gov/bibframe/
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/0361526X.2014.879527
Planul S - Accelerarea tranziției la Accesul Deschis deplin și imediat a publicațiilor științifice
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Cronica OA
- Accesări: 1088
Astăzi, 4 septembrie, 2018, Coaliția S - cOALition S a publicat planul ambițios cu 10 principii pentru Accesul Deschis în Europa. Această coaliție este formată din 11 organizații de finanțare a cercetării din Europa și Comisia Europeană incluzând European Reseach Council (ERC).
Acest Plan este constituit din 10 principii care jalonează voința europeană de a implementa un principiu central începând cu 2020 privitor la modul în care se va face diseminarea rezultatelor de cercetare.
Principiul central este următorul:
„După 1 ianuarie 2020, publicațiile științifice pe baza rezultatelor din cercetările finanțate din granturi publice puse la dispoziție de consiliile de cercetare naționale și europene, trebuie să fie publicate în reviste compatibile cu Accesul Deschis sau pe platforme compatibile cu Acces Deschis”.
Add a commentScrisoare deschisă privind Directiva copyright - votul din 12 septembrie
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Know-How
- Categorie: Drepturi de autor
- Accesări: 836
București, 31 august 2018
Stimată doamnă, stimate domn,
Începând cu această toamnă practicile cu care sunteți obișnuiți în mediul digital sunt pe cale să se schimbe radical în Europa. Internetul nu va mai fi locul familiar cu care v-ați deprins pe măsură ce aceasta a evoluat ca o platformă deschisă. Acest lucru se va datora votului crucial din data de 12 septembrie privind amendamentele1 aduse Directivei pentru drepturile de autor, care țintesc o adevărată reformă necesară desăvârșirii Pieței Unice Digitale2.
Reforma Drepturilor de Autor care a debutat acum doi ani are drept țintă modificarea Directivei privind dreptul de autor pe piața unică digitală3.
În data de 5 iulie, deputații europeni au respins mandatul de negociere al Comisiei pentru afaceri juridice - JURI4, într-un efort de a contrabalansa propuneri care modifică radical modul în care vom interacționa cu mediul online.
Amendamentele propuse încă au articole care impun informarea părților interesate și a decidenților înainte de votul din 12 septembrie.
Articolul 11, impune o regândire a practicii curente în agregarea de conținut în cazul celor care oferă servicii cu astfel de specializări. Începând cu toamna acestui an este posibil ca informațiile să nu mai poată fi preluate prin intermediul fragmentelor cu rol de contextualizare, care se numesc snippet. Să avem mereu în atenție faptul că drepturile de autor protejează operele creative. Fragmentele descriptive ale conținutului pentru care se postează un link (snippets) nu vor mai fi permise5 fără acordul editorului de presă sau fără plata unei taxe, fapt care conduce la o diminuare a valorii conținuturilor în sine prin lipsa unui minim context.
Un alt punct nevralgic al textului actual al Directivei este Articolul 13, articol care va impune platformelor online parcurgerea unor etape prin care resursele încărcate online vor trebui supuse unor mecanisme de filtrare.
Filtrarea conținuturilor nu este o practică nouă. Face parte din mecanismele asiguratorii ale multor platforme media actuale, dar ceea ce poate fi considerat cu adevărat disruptiv este extinderea acestora ca practică generală. Efectul aplicării prevederilor articolului 13 din propunerea Directivei va conduce la o transformare a unei platforme deschise așa cum a fost gândit Internetul, într-una ghidată de cenzură, fiind suprimate din start opere ce incorporează fragmente ale unora așa-zis originale.
Votul din data de 5 iulie a fost unul care a retrimis spre consultare textul directivei. Poziția pe care au adoptat-o europarlamentarii români a așezat România pe locul al doilea în clasamentul celor care au susținut adoptarea unor astfel de propuneri, imediat după Franța. O astfel de poziție este de neînțeles în condițiile în care au fost desfășurate campanii de informare și atenționare asupra efectelor nefaste pe care le-ar aduce reflectarea practică6 ale articolelor 11 și 13.
Din cei 32 de europarlamentari care ne reprezintă în forurile europene, doar Adina Vălean, Renate Weber, Laurențiu Rebega, și Traian Ungureanu au înțeles efectele restrângerii posibilităților creative și de exprimare prin adoptarea textelor Directivei în forma sa actuală. Dintre cei care au semnat Carta Drepturilor Digitale7, doar Renate Weber și-a respectat cuvântul dat cetățenilor.
Urmează un alt vot important: cel din 12 septembrie. Europarlamentarii care ne reprezintă au șansa de a menține Internetul o platformă deschisă, asa cum a fost proiectată de la momentul inițierii.
Sunteți invitați să vă asociați glasul celor aproape un milion de oameni care și-au exprimat poziția privitor la Articolul 138. Stăruiți pe lângă europarlamentarii români pentru o poziție în favoarea libertății de expresie cu adevărata respectare a creativității, scopul declarat al acestei Directive.
Militați pe orice canal disponibil pentru a face cunoscută situația actuală și mai ales pentru implicarea tuturor celor afectați direct și indirect.
Mai este foarte puțin timp până la votul final și este nevoie de o reacție rapidă pentru a nu pierde diversitatea mediului online, o platformă pentru toți, pentru noi toți, creatorii.
Constantinescu Nicolaie, kosson.ro
Centrul pentru Inovare Publică
Ioana Avadani, Centrului pentru Jurnalism Independent
1http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-%2f%2fEP%2f%2fTEXT%2bREPORT%2bA8-2018-0245%2b0%2bDOC%2bXML%2bV0%2f%2fEN&language=EN
2https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital-single-market_ro
3https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52016PC0593&from=EN
4http://www.europarl.europa.eu/committees/ro/juri/home.html
5https://www.bbc.com/news/technology-44546620
6https://apti.ro/PE-respinge-mandatul-JURI-reforma-copyright
7https://www.wepromise.eu/ro/country/23
8https://www.change.org/p/european-parliament-stop-the-censorship-machinery-save-the-internet
Recomandarea 2018/790 a Comisiei privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Documente oficiale
- Accesări: 957
|
31.5.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 134/12 |
RECOMANDAREA (UE) 2018/790 A COMISIEI din 25 aprilie 2018 privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora
COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
|
(1) |
În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat un pachet de informații științifice, care constă dintr-o comunicare intitulată „Către un acces mai bun la informațiile științifice: Sporirea beneficiilor rezultate din investițiile publice în cercetare” (1), și Recomandarea 2012/417/UE (2). Recomandarea 2012/417/UE prevede că progresele înregistrate în întreaga Uniune vor fi examinate de către Comisie pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor stabilite în respectiva recomandare. |
|
(2) |
Comunicarea „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (3) subliniază importanța difuzării de date ca un catalizator pentru creștere economică, inovare și digitalizare în toate sectoarele economice, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (și pentru întreprinderile nou-înființate), precum și pentru societate, în ansamblu. În comunicare se recunoaște că volumele mari de date (Big Data) și calculul de înaltă performanță (High Performance Computing) modifică modul în care se realizează cercetarea și se face schimb de cunoștințe, ca parte a tranziției către o „știință deschisă” mai eficientă și cu o mai mare capacitate de reacție (4). Comunicarea anunță că accesul la datele publice va fi încurajat de Comisie pentru a contribui la stimularea inovării și a avansa în direcția unui cloud pentru cercetare destinat științei deschise ca parte din Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului. În evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind piața unică digitală (5), Comisia își anunță intenția de a îmbunătăți în continuare „accesibilitatea și reutilizarea datelor publice și a celor finanțate în mod public”. |
|
(3) |
Comunicarea privind inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, și anume „Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (6) prezintă planul rațional și amplu pentru dezvoltarea cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu de încredere, deschis, care să permită comunității științifice să stocheze, să facă schimb și să reutilizeze datele și rezultatele științifice. De asemenea, comunicarea anunță revizuirea de către Comisie a Recomandării 2012/417/UE privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora pentru a încuraja schimbul de date științifice și crearea de sisteme de stimulare, de sisteme de recompensare și de programe de educație și de formare care să permită cercetătorilor și întreprinderilor să facă schimb de date. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – „Foaie de parcurs privind punerea în aplicare EOSC” (7) – prezintă rezultatele explorării, împreună cu state membre și cu părți interesate, a unor posibile mecanisme de guvernanță și de finanțare pentru EOSC și detalii suplimentare privind liniile de acțiune pentru dezvoltarea EOSC ca o grupare de infrastructuri de date în domeniul cercetării. |
|
(4) |
Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) stabilește principiul conform căruia toate datele disponibile deținute de un organism din sectorul public trebuie să fie, de asemenea, reutilizabile în scopuri comerciale și necomerciale de către toate părțile interesate, în condiții nediscriminatorii în ceea ce privește categoriile comparabile de reutilizare și la costurile marginale legate de distribuirea datelor, la maxim. |
|
(5) |
Politicile privind liberul acces (9) urmăresc să ofere cercetătorilor și publicului larg un acces gratuit la publicațiile științifice evaluate inter pares, la datele cercetărilor și la alte rezultate ale cercetării în mod deschis și nediscriminatoriu, cât mai rapid posibil în cadrul procesului de diseminare și să permită utilizarea și reutilizarea rezultatelor cercetării științifice. Accesul liber contribuie la îmbunătățirea calității, la reducerea necesității de a se duplica în mod inutil cercetarea, la accelerarea progresului științific, contribuie la combaterea fraudei în domeniul științei și, în ansamblu, poate favoriza creșterea economică și inovarea. Pe lângă accesul liber, planificarea gestionării datelor devine o practică științifică standard. |
|
(6) |
Accesul liber este un mijloc de difuzare pentru cercetători, care pot decide să publice rezultatele activității lor, în special în contextul cercetării finanțate din fonduri publice. Soluțiile privind acordarea de licențe ar trebui să vizeze facilitarea difuzării și reutilizării publicațiilor științifice. |
|
(7) |
Conservarea rezultatelor științifice este de interes public. Prin tradiție, aceasta a fost responsabilitatea bibliotecilor sau a arhivelor, în special a Serviciului de depozit legal al bibliotecilor naționale. Volumul rezultatelor generate de cercetare crește în mod constant. Ar trebui instituite mecanisme, infrastructuri și soluții de software care să permită conservarea pe termen lung a rezultatelor cercetării sub formă digitală. Finanțarea sustenabilă a conservării reprezintă un imperativ, deoarece costurile curării conținutului digital sunt încă relativ ridicate. Având în vedere rolul important al conservării pentru utilizarea viitoare a rezultatelor cercetării, ar trebui ca statelor membre să le fie adresată o recomandare privind instituirea sau consolidarea unor politici în acest domeniu. |
|
(8) |
Progresul tehnologic a permis crearea unor infrastructuri de cercetare online instituite de către guvernele naționale, universități și organizații de cercetare. Acestea sprijină obiectivele prezentei recomandări, ajutând cercetătorii să gestioneze rezultatele activităților lor de cercetare și diseminare. Comunicarea privind inițiativa europeană în materie de cloud computing a anunțat că acest „cloud european destinat științei deschise va începe prin unificarea infrastructurilor existente de date științifice, care în prezent sunt dispersate între diferite discipline și în diferite state membre.” Este oportun să se identifice și să se recomande măsuri la nivel național de natură să permită funcționarea corespunzătoare a EOSC. |
|
(9) |
Progresul tehnologic a determinat o schimbare majoră în timp în lumea științifică în sensul creșterii metodelor de colaborare și a contribuit în mod constant la sporirea volumului de material științific. În cadrul unei abordări științifice în care cooperarea și transparența sunt tot mai pregnante, ar trebui să se asigure că cercetătorii au acces, în toate etapele educației și carierei lor, la dezvoltare profesională, inclusiv prin programe de învățământ superior. Aceștia ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a-și dezvolta competențele corespunzătoare care să le permită să se implice pe deplin în știința deschisă, astfel cum se subliniază în „Planul de acțiune pentru educație digitală” (10). |
|
(10) |
Stimulentele și recompensele reprezintă aspecte esențiale pentru o carieră profesională. Chiar dacă cercetătorii sunt încurajați să se deplaseze dincolo de frontiere, discipline și sectoare, și să participe la cultura partajării rezultatelor obținute, adeseori acestea nu sunt recompensate sau reflectate în dezvoltarea carierei lor profesionale. Se elaborează indicatori transparenți și responsabili în scopul de a se sprijini punerea în aplicare a practicilor moderne ale științei deschise în universitățile moderne. Ar putea fi utilizate mecanisme modernizate de recompensare care să ia în considerare indicatori de nouă generație pentru a se aprecia mai bine calitatea cercetării europene și pentru a stimula cercetătorii să împărtășească rezultatele cercetării lor, iar universitățile să devină mai antreprenoriale, încurajând în același timp concurența în cadrul pieței interne. |
|
(11) |
Statele membre ar trebui să sprijine în continuare știința deschisă și accesul liber, după cum se precizează în concluziile Consiliului privind „c cercetarea deschisă, interconectată și care utilizează în mod intensiv datele, ca motor pentru o inovare mai rapidă și mai extinsă” (11) și privind „tranziția către un sistem al științei deschise” (12). |
|
(12) |
Trecerea la accesul liber este o tendință la nivel mondial. Statele membre contribuie la acest efort și ar trebui să fie sprijinite prin stimularea unui mediu de cercetare deschis și bazat pe cooperare și pe reciprocitate la scară mondială. Știința deschisă este o caracteristică esențială a politicilor statelor membre pentru o cercetare responsabilă și inovare deschisă. Pe măsură ce devin disponibile, noile tehnologii digitale, politicile în materie de cercetare și finanțare trebuie să se adapteze acestui nou mediu. |
|
(13) |
Comisia a fost un model de urmat în ceea ce privește maximizarea accesului și reutilizarea rezultatelor generate de cercetare într-un mediu al științei deschise, inclusiv în programele-cadru, precum și prin aplicarea unei politici a datelor deschise cu privire la datele de cercetare a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei. |
|
(14) |
S-au înregistrat numeroase progrese în domeniile abordate în Recomandarea 2012/417/UE și în alte documente menționate la considerentele precedente, dar nu toate obiectivele au fost îndeplinite, iar progresele înregistrate au fost inegale între statele membre. Este necesar un efort mai mare al tuturor statelor membre în vederea valorificării la maximum a potențialului de cercetare și inovare al Europei. |
|
(15) |
Prezenta recomandare valorifică și înlocuiește Recomandarea 2012/417/UE, |
E-cultura: Biblioteca Digitală a României - contract semnat
Astăzi, 18 iulie, 2018 a fost semnat contractul pentru Biblioteca Digitală a României.
Bugetul programului este 53.242.265,32 lei. Proiectul „E-cultura: Biblioteca Digitală a României” este finanțat din Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, Axa Prioritară 2, acțiunea 2.3.3 Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură.
Pentru câteva detalii legate de instrumentele care vor fi dezvoltate, vă invit să urmăriți acest blog https://blog.culturalia.ro/.
Profesionistul român va găsi câteva repere comparative la https://blog.culturalia.ro/index.php/2018/05/27/8-viitorul-catalog-partajat-national-culturalia-ro-sugestii-dileme-privind-organizarea-datelor-catalografice-si-a-mecanismului-de-intretinere-a-calitatii-acestora/
Mai multe despre anunțul oficial veți găsi accesând următoarele resurse:
https://www.umpcultura.ro/proiecte-in-implementare_doc_883_e-cultura-biblioteca-digitala-a-romaniei_pg_0.htm
http://www.cultura.ro/12-milioane-de-euro-pentru-doua-proiecte-de-importanta-nationala-domeniul-cultural-din-romania